![\"\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/SITE_mc_Delta-Moldovei-scaled.jpg\")
<\/a>Romfilatelia<\/strong>\u00a0introduce \u00een circula\u021bie\u00a0miercuri, 3 februarie 2021<\/em>, emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale\u00a0Delta Moldovei<\/em><\/strong>, alc\u0103tuit\u0103 din 7 m\u0103rci po\u0219tale, pentru a s\u0103rb\u0103tori\u00a0Ziua Mondial\u0103 a Zonelor Umede \u2013\u00a0<\/em>2 februarie.<\/em><\/p>\nUna dintre cele mai frumoase \u0219i mai bogate arii naturale din \u021bara noastr\u0103, a\u0219a-numita Delt\u0103 a Moldovei cuprinde Ele\u0219teiele Jijiei \u0219i Miletinului \u0219i a fost recent declarat\u0103 primul sit Ramsar din Regiunea Moldovei (Conven\u021bia Ramsar este un tratat interguvernamental asupra zonelor umede de importan\u021b\u0103 interna\u021bional\u0103, \u00een special ca habitat al p\u0103s\u0103rilor acvatice). Este format\u0103 dintr-o varietate de habitate amplasate \u00een partea inferioar\u0103 a R\u00e2ului Jijia, \u00eenainte de v\u0103rsarea sa \u00een R\u00e2ul Prut. Dintre habitatele umede de aici, amintim r\u00e2uri, b\u0103l\u021bi temporare, stuf\u0103ri\u0219uri, mla\u0219tini ierboase. Acestea sunt m\u0103rginite de p\u0103\u0219uni, tuf\u0103ri\u0219uri \u0219i chiar terenuri arabile cultivate predominant tradi\u021bional.<\/p>\n
Aceast\u0103 arie de 19.432,5 ha este casa a 225 de specii de p\u0103s\u0103ri, dintre care 140 de specii cuib\u0103resc aici, iar \u00een perioadele de migra\u021bie poate oferi loc de popas pentru peste 40.000 de indivizi.<\/p>\n
St\u00e2rcul galben<\/em><\/strong>\u00a0(Ardeola ralloides<\/em>) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de\u00a02 lei<\/strong>.<\/p>\n Este o specie de talie mic\u0103, de doar 40-50 cm lungime \u0219i 250-400 g \u00een greutate. Femela seam\u0103n\u0103 cu masculul, av\u00e2nd penajul g\u0103lbui-deschis pe piept \u0219i flancuri \u0219i mai \u00eenchis pe spate. Baza ciocului devine alb\u0103struie \u00een perioada nup\u021bial\u0103.<\/p>\n St\u00e2rcul galben cuib\u0103re\u0219te \u0219i se hr\u0103ne\u0219te \u00een habitate acvatice naturale, \u00eentinse, cu vegeta\u021bie bogat\u0103, din zone joase, de c\u00e2mpie sau deal. Se hr\u0103ne\u0219te cu molu\u0219te (melci, scoici) \u0219i alte nevertebrate acvatice, cu amfibieni sau pe\u0219ti de talie mic\u0103.<\/p>\n Principala amenin\u021bare este incendierea stufului, chiar \u0219i \u00een perioada de iarn\u0103, deoarece coloniile sunt amplasate \u00een zonele cu vegeta\u021bie abundent\u0103. De asemenea, degradarea \u0219i diminuarea continu\u0103 a zonelor umede reprezint\u0103 un pericol accentuat.<\/p>\n St\u00e2rcul de noapte<\/em><\/strong>\u00a0(Nycticorax nycticorax<\/em>) este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de\u00a02,10 lei<\/strong>.<\/p>\n Este o specie de talie medie, cu lungimea corpului de 55-65 cm \u0219i greutatea de 300-1000 g. Sexele sunt asem\u0103n\u0103toare, cu un penaj a c\u0103rui culoare variaz\u0103 de la alb-gri p\u00e2n\u0103 la negru. Pe cap prezint\u0103 dou\u0103 pene alungite albe, mai evidente \u00een perioada de reproducere.<\/p>\n Cuib\u0103re\u0219te \u00een colonii amplasate \u00een zone umede, fie \u00een vegeta\u021bie \u00eenalt\u0103, fie \u00een arbu\u0219ti sau arbori. Consum\u0103 o varietate mare de specii acvatice, de la pe\u0219ti de talie mic\u0103, amfibieni, reptile, la insecte sau molu\u0219te.<\/p>\n Principala amenin\u021bare o constituie degradarea zonelor umede, \u00een special prin diminuarea suprafe\u021belor acestora.<\/p>\n B\u0103t\u0103u\u0219ul<\/em><\/strong>\u00a0(Calidris pugnax<\/em>) este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de\u00a03,40 lei<\/strong>.<\/p>\n Este o specie de limicol\u0103 (pas\u0103re de mal) de dimensiuni medii, av\u00e2nd lungimea de 23-35 cm \u0219i greutatea de 90-250 g. Masculii difer\u0103 de femele, fiind mai mari, iar penajul lor din perioada de cuib\u0103rit este spectaculos, cu mo\u021buri pe cap \u0219i cu pene alungite de diverse culori pe gu\u0219\u0103 \u0219i g\u00e2t. Diversitatea culorilor este at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t niciun mascul nu este identic cu altul. Femela este mai mic\u0103, are un colorit mai tern, de un maroniu-deschis, cu pete negre mari.<\/p>\n B\u0103t\u0103u\u0219ul cuib\u0103re\u0219te \u00een partea de nord a Europei, la noi fiind prezent \u00een perioada de pasaj, practic \u00een drumul spre\/dinspre cartierele de iernare din Africa. Consum\u0103 \u00een special insecte, dar \u0219i molu\u0219te, p\u0103ianjeni, broa\u0219te sau pe\u0219ti mici.<\/p>\n Este o specie sensibil\u0103 la schimb\u0103rile climatice, deoarece are nevoie de o sincronizare a nivelului apei cu cel al vegeta\u021biei pentru a cuib\u0103ri. Distrugerea habitatelor umede \u00een zonele de cuib\u0103rit, dar mai ales \u00een cele situate pe traseul de migra\u021bie, prin reducerea suprafe\u021bei sau prin poluare \u0219i deranj, determin\u0103 o sc\u0103dere accentuat\u0103 a popula\u021biei de b\u0103t\u0103u\u0219.<\/p>\n Nag\u00e2\u021bul<\/em><\/strong>\u00a0(Vanellus vanellus<\/em>) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de\u00a05,50 lei<\/strong>.<\/p>\n Este o limicol\u0103 (pas\u0103re de mal) de talie medie, cu lungimea de 65-75 cm \u0219i greutatea de 150-300 g. Sexele sunt asem\u0103n\u0103toare, prezent\u00e2nd un penaj negru cu alb, dar cu iriza\u021bii verzui, mov \u0219i maronii. Pe cap prezint\u0103 o creast\u0103 neagr\u0103 \u0219i lung\u0103.<\/p>\n Cuib\u0103re\u0219te pe sol, predominant \u00een apropierea zonelor umede, de\u0219i uneori chiar pe terenuri agricole mai \u00eendep\u0103rtate. Se hr\u0103ne\u0219te cu insecte, viermi \u0219i alte nevertebrate.<\/p>\n Nag\u00e2\u021bul cunoa\u0219te un declin masiv \u00een Europa din cauza degrad\u0103rii habitatelor acvatice, a intensific\u0103rii agriculturii \u0219i a accesului pr\u0103d\u0103torilor \u00een zonele de cuib\u0103rit. Problemele cele mai mari sunt reprezentate de pierderea mozaicurilor agricole tradi\u021bionale \u0219i utilizarea pe scar\u0103 larg\u0103 a insecticidelor.<\/p>\n Eretele de stuf<\/em><\/strong>\u00a0(Circus aeruginosus<\/em>) este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de\u00a09 lei<\/strong>.<\/p>\n Este o specie de pas\u0103re r\u0103pitoare de zi de talie medie, av\u00e2nd lungimea de 45-55 cm \u0219i greutatea de 500-700 g. Femela difer\u0103 de mascul, fiind \u00eentunecat\u0103, av\u00e2nd doar capul \u0219i gu\u0219a alb-g\u0103lbui. Masculul are aripile gri-argintii, cu v\u00e2rfurile negre \u0219i abdomenul ruginiu.<\/p>\n Cuib\u0103re\u0219te \u00een zone cu vegeta\u021bie ierboas\u0103 \u00eenalt\u0103, iar cuibul amplasat pe sol este alc\u0103tuit din crengi, stuf \u0219i iarb\u0103. Este o specie pr\u0103d\u0103toare; se hr\u0103ne\u0219te cu p\u0103s\u0103ri, roz\u0103toare mici, broa\u0219te, insecte \u0219i, ocazional, cu hoituri.<\/p>\n Degradarea habitatelor acvatice, v\u00e2n\u0103toarea ilegal\u0103 \u0219i otr\u0103virea sunt principalele pericole pentru aceast\u0103 specie. De asemenea, folosirea intensiv\u0103 a pesticidelor \u00een agricultur\u0103 poate produce sterilitatea indivizilor \u0219i chiar moartea acestora.<\/p>\n Chira de balt\u0103<\/em><\/strong>\u00a0(Sterna hirundo<\/em>) este reprezentat\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de\u00a010,50 lei<\/strong>.<\/p>\n Este o specie de talie medie, av\u00e2nd 34-37 cm lungime \u0219i greutatea de 97-146 g. Femela seam\u0103n\u0103 cu masculul, av\u00e2nd pieptul \u0219i burta albe, spatele gri, iar partea dorsal\u0103 a capului, neagr\u0103. Singura pat\u0103 de culoare este dat\u0103 de ciocul ro\u0219u cu v\u00e2rful negru, dar aceasta dispare iarna, c\u00e2nd ciocul devine complet negru. \u00centregul penaj se deschide \u00een perioada de iarn\u0103, negrul de pe cap restr\u00e2ng\u00e2ndu-se la partea posterioar\u0103 a acestuia.<\/p>\n Cuib\u0103re\u0219te \u00een zone acvatice, pe \u021b\u0103rmuri joase, izolate, s\u0103race \u00een vegeta\u021bie, prefer\u00e2nd ariile unde nu au acces pr\u0103d\u0103torii (insule, st\u00e2nc\u0103rii). Consum\u0103 predominant pe\u0219ti mici, \u00eens\u0103 poate prinde \u0219i crustacee, insecte sau alte animale mici de la suprafa\u021ba apei.<\/p>\n Principala amenin\u021bare o constituie degradarea zonelor umede, at\u00e2t prin diminuarea suprafe\u021belor, c\u00e2t \u0219i prin poluare. O alt\u0103 amenin\u021bare o reprezint\u0103 schimb\u0103rile climatice, ce determin\u0103 fluctua\u021bii mari ale nivelului apei, produc\u00e2nd inundarea cuiburilor.<\/p>\n Egreta mic\u0103<\/em><\/strong>\u00a0(Egretta garzetta<\/em>) apare pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de\u00a019,50 lei<\/strong>.<\/p>\n Este o specie mic\u0103 de st\u00e2rc, cu aspect gra\u021bios. Lungimea corpului este de numai 55-65 cm, iar greutatea de 350-550 g. Sexele sunt asem\u0103n\u0103toare, penajul este complet alb, doar degetele picioarelor sunt galbene, contrast\u00e2nd cu restul picioarelor \u0219i ciocul de culoare neagr\u0103.<\/p>\n Cuib\u0103re\u0219te \u00een zonele umede, al\u0103turi de al\u021bi st\u00e2rci (specie colonial\u0103). Cuibul este amplasat pe sol, \u00een vegeta\u021bie ierboas\u0103 \u00eenalt\u0103 sau \u00een arbu\u0219ti \u0219i arbori. Se hr\u0103ne\u0219te cu pe\u0219ti mici, amfibieni, cu molu\u0219te (melci, scoici) sau alte nevertebrate.<\/p>\n Reducerea suprafe\u021bei zonelor umede sau degradarea acestora, deranjarea coloniilor \u0219i t\u0103ierea p\u00e2lcurilor de arbori pe care poate cuib\u0103ri constituie amenin\u021b\u0103ri considerabile la adresa speciei.<\/p>\n Piciorongul<\/em><\/strong>\u00a0(Himantopus himantopus<\/em>) este reprezentat pe plicul \u201eprima zi\u201d a emisiunii.<\/p>\n Este o pas\u0103re caracteristic\u0103 zonelor cu ap\u0103 mic\u0103. Are o lungime de 33-36 cm \u0219i o greutate de numai 150-200 g. Sexele seam\u0103n\u0103 \u00eentre ele, au penajul alb cu negru, iar picioarele \u0219i ciocul sunt ro\u0219iatice.<\/p>\n Cuib\u0103re\u0219te \u00een colonii mici, amplasate direct pe sol, \u00een preajma zonelor umede. Se hr\u0103ne\u0219te cu insecte, molu\u0219te (melci \u0219i scoici), crustacee, p\u0103ianjeni, pe\u0219ti mici sau chiar semin\u021be.<\/p>\n Degradarea zonelor umede prin sc\u0103derea suprafe\u021belor \u0219i poluarea sunt principalele pericole ce afecteaz\u0103 specia. Deranjul antropic \u0219i turismul necontrolat constituie alte amenin\u021b\u0103ri serioase.<\/p>\n Romfilatelia mul\u021bume\u0219te Universit\u0103\u021bii \u201eAl. I. Cuza\u201d din Ia\u0219i \u2013 Sta\u0163iunea biologic\u0103 marin\u0103 \u201eProf. Dr. Ioan Borcea\u201d de la Agigea, dlui dr. Emanuel \u0218tefan Baltag, cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific, \u0219i dlui drd. Lucian Fasol\u0103-M\u0103t\u0103saru pentru sprijinul documentar \u0219i fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u0219tale.<\/em><\/p>\n