![\"\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/05\/Colectii_marca_2017_emis.jpg\")
<\/a>A\u015fa cum spunea scriitorul britanic Aldous Huxley, \u201efrumuse\u0163ea este mai rea dec\u00e2t vinul; ame\u0163e\u015fte at\u00e2t posesorul, c\u00e2t \u015fi privitorul\u201d, iar frumuse\u0163ea \u015fi splendoarea pe care bijuteriile le etaleaz\u0103 sunt de necontestat.<\/p>\nRomfilatelia<\/strong> exploreaz\u0103 domeniul fascinant al bijuteriilor, prin emisiunea de m\u0103rci po\u015ftale Colec\u0163ii de marc\u0103<\/em><\/strong>. Asemenea timbrelor, cu dimensiunile lor mici, bijuteriile pot avea valori neb\u0103nuite \u015fi sunt produsul unei atente \u015fi mig\u0103loase lucr\u0103ri de crea\u0163ie.<\/p>\n Podoabele au fost dintotdeauna parte din cultura uman\u0103, ca o form\u0103 universal\u0103 de decora\u0163ie.<\/p>\n Bijuterii create din scoic\u0103, piatr\u0103 \u015fi os au supravie\u0163uit din vremuri preistorice. Este cel mai probabil ca de la \u00eenceput s\u0103 fi fost purtate ca protec\u0163ie pentru pericolele vie\u0163ii sau un simbol al statutului sau rangului.<\/p>\n \u00cen lumea antic\u0103, descoperirea tehnicii de prelucrare a metalului a fost o etap\u0103 important\u0103 \u00een arta bijuteriilor. De-a lungul timpului tehnica metalurgiei a devenit mai sofisticat\u0103 \u015fi decora\u0163iunile, tot mai detaliate.<\/p>\n Aurul, un material rar \u015fi valoros, era \u00eengropat cu cel decedat pentru a-l \u00eenso\u0163i pe posesor \u00een via\u0163a de apoi. Multe bijuterii arheologice provin din morminte \u015fi tezaure. Uneori, se pare c\u0103 popoarele dezvoltau ritualuri pentru a renun\u0163a la bijuterii.<\/p>\n Purtarea cerceilor era considerat\u0103 de c\u0103tre antropologi o form\u0103 de magie simpatetic\u0103, av\u00e2nd darul de a asigura protec\u0163ia, s\u0103n\u0103tatea \u015fi prosperitatea celui care \u00eei purta.<\/p>\n Timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 4 lei<\/strong> are ca subiect doi cercei<\/em><\/strong> (sec. VII p.Chr.) descoperi\u0163i la Co\u015foveni, jud. Dolj. De\u015fi nu fac parte din aceea\u015fi pereche, ambii cercei sunt realiza\u0163i din argint aurit, prin acelea\u015fi tehnici de turnare, batere, granula\u0163ie, lipire, aurire.<\/p>\n Descoperite \u00een mormintele princiare de la Apahida, jud. Cluj, pandantivele cu clopo\u0163ei<\/em><\/strong> (sec. V p.Chr.) \u00eennobileaz\u0103 timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 4,50 lei<\/strong>. Acestea sunt realizate din aur \u015fi granate, \u015fi prezint\u0103 fiecare un cap de animal, \u00eencununate cu c\u00e2te o prism\u0103 cu fe\u0163e din granat. Clopo\u0163eii sunt ata\u015fa\u0163i prin l\u0103n\u0163i\u015foare sub\u0163iri de aur.<\/p>\n Perechea de cercei<\/em><\/strong> reprezentat\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 8 lei<\/strong> a fost descoperit\u0103 \u00eentr-un morm\u00e2nt \u00een satul Vel\u0163, jud. Sibiu. Lucrate \u00een sec. V p.Chr., ace\u015ftia dezv\u0103luie un me\u015fte\u015fug mai elaborat al realiz\u0103rii, pandantivele cerceilor av\u00e2nd fiecare paisprezece fe\u0163e, ornate cu granate \u00een form\u0103 triunghiular\u0103 sau p\u0103trat\u0103. Modelul este ornat \u00een plus cu fir de aur perlat, ce \u00eenconjoar\u0103 fiecare din granatele p\u0103trate \u015fi orificiul unde toarta cercelului \u00eent\u00e2lne\u015fte pandantivul.<\/p>\n Timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 12 lei<\/strong> ilustreaz\u0103 o br\u0103\u0163ar\u0103 plurispiralic\u0103<\/strong> de la Sarmizegetusa Regia, jud. Hunedoara.<\/p>\n Estimat\u0103 a fi din secolul I a.Chr., aceast\u0103 br\u0103\u0163ar\u0103 de aur, executat\u0103 prin tehnicile baterii, poanson\u0103rii \u015fi grav\u0103rii, c\u00e2nt\u0103re\u015fte aproape un kilogram. Capetele sunt reprezentate de \u015ferpi stiliza\u0163i, iar p\u0103r\u0163ile aplatizate sunt decorate cu motivul \u201ebradu\u0163ului\u201d \u015fi cu o linie median\u0103 de perle de aur.<\/p>\n Coli\u0163a emisiunii prezint\u0103 o br\u0103\u0163ar\u0103 tubular\u0103<\/em><\/strong>, descoperit\u0103 \u00een tezaurul de la Cucuteni-B\u0103iceni, jud. Ia\u015fi, pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 15 lei<\/strong>. Br\u0103\u0163ara din sec. IV a.Chr. este din aur, lucrat \u00een form\u0103 de spiral\u0103 cu capetele alc\u0103tuite din protome (figurin\u0103 \u00een form\u0103 de cap de animal form\u00e2nd un ornament al unui obiect metalic sau ceramic), sub form\u0103 de cap de berbec.<\/p>\n Toate piesele ilustrate fac parte din patrimoniul Muzeului Na\u0163ional de Istoriei a Rom\u00e2niei.<\/p>\n Cu toate progresele artei prelucr\u0103rii metalului \u015fi a proces\u0103rii pietrelor pre\u0163ioase, scopul pentru care purt\u0103m bijuterii r\u0103m\u00e2ne acela\u015fi, ele permit posesorului s\u0103 se exprime non-verbal, ar\u0103t\u00e2ndu-\u015fi bog\u0103\u0163ia, statutul social, aflilierea politic\u0103, religioas\u0103 sau afec\u0163iunea fa\u0163\u0103 de o anumit\u0103 persoan\u0103.<\/p>\n Acest fapt a permis bijuteriilor s\u0103 fie \u0163inta dezvolt\u0103rii constante \u015fi rafinamentului.<\/p>\n <\/p>\n