<\/p>\n

Palatul Culturii din Ia\u015fi a fost construit \u00eentre anii 1906-1925, sub numele de Palat de Justi\u0163ie \u015fi Administra\u0163ie, dup\u0103 planurile arhitectului I.D. Berindey \u015fi s-a impus prin dimensiunile sale \u00eensemnate. Marc\u00e2nd puternic arhitectura vechii capitale a Moldovei, palatul s-a impus \u00eenc\u0103 de la apari\u0163ia sa \u00een peisajul ora\u015fului, iar rolul s\u0103u de adev\u0103rat\u0103 efigie cultural\u0103 a ora\u015fului este recunoscut de Romfilatelia<\/strong> prin emisiunea \u201ePalatul Culturii din Ia\u015fi\u201d. <\/strong><\/p>\n

Fa\u0163ada cl\u0103dirii, ilustrat\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 2,20 lei<\/strong>, ce atinge 55 de metri \u00een\u0103l\u0163ime prin turnul central, f\u0103cea ca Palatul s\u0103 fie considerat, \u00een epoc\u0103, cea mai \u00eenalt\u0103 cl\u0103dire din ora\u015f. Dincolo de arhitectur\u0103, ceasornicul din turnul Palatului Culturii a contribuit \u00een mod deosebit la faima cl\u0103dirii aduc\u00e2nd aminte de orologiul instalat \u00een turnul por\u0163ii Cur\u0163ii Domne\u015fti la 1728, care a dat, mult\u0103 vreme, ritmurile ora\u015fului.<\/p>\n

Palatul din centrul Ia\u015filor a fost conceput \u00een spiritul palatelor comunale din Europa de Vest \u015fi este o \u00eembinare fericit\u0103 a mai multor stiluri arhitecturale: neogotic, romantic \u015fi neobaroc. \u00cen afara monumentalit\u0103\u0163ii \u015fi frumuse\u0163ii ei, cl\u0103direa se distingea la acea vreme prin instala\u0163ii \u015fi echipamente tehnice moderne, achizi\u0163ionate din Germania, precum \u015fi prin feroneria realizat\u0103 de Casa Haug \u015fi de renumitele firme franceze Krieger, Mericier \u015fi Bagv\u010ds. Mobilierul \u00een stil neogotic a fost proiectat \u015fi realizat \u00een celebrele ateliere Albert Goumain din Paris \u015fi de c\u0103tre firma Mappel din Anglia.<\/p>\n

Sala Voievozilor<\/strong>, ilustrat\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 2,50 lei,<\/strong> situat\u0103 la etaj, este cea mai frumoas\u0103 \u015fi monumental\u0103 \u00eenc\u0103pere a palatului, fiind ornamentat\u0103 distinct de celelalte s\u0103li. Numele s\u0103lii se datoreaz\u0103 unei celebre galerii de portrete ale domnilor Moldovei, preceda\u0163i de str\u0103mo\u015fii daci \u015fi romani ai poporului rom\u00e2n, respectiv Decebal, Traian \u015fi Aurelian, trec\u00e2nd apoi la \u00eentemeietorii statului medieval Moldova \u015fi continu\u00e2nd seria conduc\u0103torilor acestui teritoriu p\u00e2n\u0103 la Regele Carol al II-lea.<\/p>\n

\u00cen zona de vest a s\u0103lii se afl\u0103 un monumental \u015femineu de marmur\u0103, decorat cu un basorelief care reprezint\u0103 un \u201eArbore istoric\u201d, \u00eempodobit cu portretele celor mai \u00eensemna\u0163i domni, \u00een v\u00e2rful c\u0103ruia troneaz\u0103 portretul Regelui Ferdinand.<\/p>\n

\u00cen perioada \u00een care edificiul din Ia\u015fi a fost Palat de Justi\u0163ie \u015fi Administra\u0163ie, Sala \u201eHenri Coand\u0103\u201d<\/strong>, ilustrat\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 8 lei<\/strong>, era destinat\u0103 Cur\u0163ii cu Juri. Amplasarea central\u0103 \u015fi decora\u0163iunile speciale subliniaz\u0103 \u00eensemn\u0103tatea deosebit\u0103 a \u00eenc\u0103perii.<\/p>\n

Stucaturile din partea de sus a s\u0103lii sunt opera lui Emil Wilhelm August von Becker, sculptor al Casei Regale a Rom\u00e2niei. Se \u015ftie c\u0103 arhitectul I. D. Berindey, care prezida Societatea Produselor Tehnice \u201eH. Coand\u0103\u201d din Bucure\u015fti, a cerut \u201eg\u0103sirea\u201d unui material mai ieftin care s\u0103 imite textura \u015fi sunetul lemnului de stejar. Acest material a fost inventat de Henri Coand\u0103 (numit bois-ciment de celebrul inventator) \u015fi este \u00eent\u00e2lnit \u00een mai multe s\u0103li din Palat. Totodat\u0103, de remarcat este \u015fi faptul c\u0103 sursa de inspira\u0163ie \u00een realizarea tavanului acestei s\u0103li a fost Westminster Hall din Londra, unde s-a n\u0103scut Parlamentul Regatului Unit al Marii Britanii. \u00cen prima perioad\u0103 de edificare, stilul folosit a fost sobru \u015fi sever, \u00een a doua etap\u0103 ornamentele multiplic\u00e2ndu-se, iar elementele decorative fiind marcate puternic de stilul baroc: capitelurile compozite, console \u00een acolad\u0103 decorate cu elemente florale \u015fi vegetale sau console simple \u015fi elegante neoclasice, frize decorative cu elemente vegetale, florale sau zoomorfe \u015fi multe scuturi heraldice, cu semnifica\u0163ie istoric\u0103 heraldic\u0103, unele doar decorative. Sigur a doua etap\u0103 a fost preferat\u0103 de Berindey, acesta fiind un mare arhitect al detaliilor, care a excelat \u00een realizarea acestora. Balconul \u00een consol\u0103 a fost conceput cu un parapet traforat cu balu\u015ftri \u00een acolad\u0103 \u015fi ornamentat cu o friz\u0103 cu elemente zoomorfe. Primul R\u0103zboi Mondial \u015fi anii grei ce au urmat au am\u00e2nat realizarea finisajelor, pentru mai mul\u0163i ani, f\u0103c\u00e2nd ca inaugurarea oficial\u0103 s\u0103 aib\u0103 loc abia la 11 octombrie 1925, \u00een prezen\u0163a Familiei Regale, Regele Ferdinand \u015fi Regina Maria.<\/p>\n

\u00cen anul 1955, vechiul Palat de Justi\u0163ie a devenit Palat al Culturii<\/strong>, imaginea sa fiind reprodus\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 15 lei<\/strong>, g\u0103zduind unele din cele mai de seam\u0103 institu\u0163ii culturale ale \u0163\u0103rii, reunite ast\u0103zi sub denumirea de Complexul Na\u0163ional Muzeal \u201eMoldova\u201d Ia\u015fi care cuprinde patru muzee de talie na\u0163ional\u0103: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul \u015etiin\u0163ei \u015fi Tehnicii \u201e\u015etefan Procopiu\u201d, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Art\u0103, precum \u015fi Centrul de Cercetare \u015fi Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural.<\/p>\n

 <\/p>\n

Romfilatelia multume\u015fte Complexului Na\u0163ional Muzeal \u201eMoldova\u201d Ia\u015fi<\/em><\/strong> pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u015ftale. <\/em><\/strong><\/p>\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Palatul Culturii din Ia\u015fi a fost construit \u00eentre anii 1906-1925, sub numele de Palat de Justi\u0163ie \u015fi Administra\u0163ie, dup\u0103 planurile […]<\/p>\n","protected":false},"featured_media":2052218,"template":"","meta":{"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}}},"product_cat":[2648,2618],"product_tag":[],"class_list":{"0":"post-2052217","1":"product","2":"type-product","3":"status-publish","4":"has-post-thumbnail","6":"product_cat-2648","7":"product_cat-colectii-anuale","8":"desktop-align-left","9":"tablet-align-left","10":"mobile-align-left","12":"first","13":"instock","14":"taxable","15":"shipping-taxable","16":"product-type-grouped","17":"add-to-wishlist-before_image"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product\/2052217"}],"collection":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2052218"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2052217"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_cat&post=2052217"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_tag&post=2052217"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}