![\"Romani_geniali_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/Romani_geniali_M.jpg\")
<\/a><\/p>\nDe-a lungul mileniilor, prin realiz\u0103rile l\u0103sate urma\u015filor dar \u015fi umanit\u0103\u0163ii, locuitorii actualului teritoriu rom\u00e2nesc au demonstrat o ingeniozitate \u015fi m\u0103iestrie deosebite, realiz\u00e2nd inven\u0163ii care au schimbat istoria lumii: prima rachet\u0103 cu trepte de combustie (Conrad Hass), primul stilou (Petrache Poenaru), primul avion cu reac\u0163ie (Henri Coand\u0103), cibernetica (\u015etefan Odobleja) sau forajul sonic (Ion \u015etefan Basgan).<\/p>\n
\u00cen aceea\u015fi ordine de idei, Romfilatelia<\/strong> promoveaz\u0103 personalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti de marc\u0103, prin emisiunea de m\u0103rci po\u015ftale Rom\u00e2ni geniali<\/em><\/strong>.<\/p>\n Cel mai mare sculptor rom\u00e2n, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi<\/em><\/strong> s-a n\u0103scut la Hobi\u0163a, \u00een jude\u0163ul Gorj, \u00een anul 1876 \u015fi a murit la Paris \u00een 1957.<\/p>\n Adept al sculpturii moderne abstracte a influen\u0163at \u015fi revolu\u0163ionat definitoriu \u015fi unanim recunoscut aceast\u0103 art\u0103 \u00een secolul XX.<\/p>\n \u00centre 1903 \u015fi 1906 s-a aflat la Paris, la \u00c9cole des Beaux-Arts \u015fi va expune primele sale lucr\u0103ri la Salonul Artelor din capitala Fran\u0163ei.<\/p>\n Rug\u0103ciune<\/em>, Muza adormit\u0103<\/em> \u015fi S\u0103rutul<\/em> sunt considerate lucr\u0103rile care marcheaz\u0103 prima etap\u0103 din evolu\u0163ia artistului.<\/p>\n Recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103 a lui Br\u00e2ncu\u015fi vine rapid, iar lucr\u0103rile sale ca Pas\u0103re \u00een v\u0103zduh<\/em>, Domni\u015foara Pogany<\/em> sau Prin\u0163esa X<\/em> devin pa\u015faportul s\u0103u pentru marile expozi\u0163ii de sculptur\u0103 din lume.<\/p>\n George Enescu<\/em><\/strong> s-a n\u0103scut la 19 august 1881, \u00een Liveni (azi comuna George Enescu), jud. Boto\u015fani \u015fi a decedat la 4 mai 1955, \u00een Paris. Acesta a fost compozitor, violonist, pedagog, pianist \u015fi dirijor, membru titular al Academiei Rom\u00e2ne, din anul 1932. Este considerat un muzician complet, cu multiple daruri de compozitor, interpret \u015fi pedagog (printre celebrii s\u0103i elevi afl\u00e2ndu-se Yehudi Menuhin). \u00cen crea\u0163iile din ultima parte a vie\u0163ii atinge o originalitate \u015fi un stil autentic unic ce se manifest\u0103 \u00een compozi\u0163iile sale: rapsodii pentru orchestr\u0103, simfonii, sonate pentru vioar\u0103 \u015fi pian, opera Oedip<\/em> etc.<\/p>\n George Emil Palade<\/em><\/strong> s-a n\u0103scut \u00een 1912 la Ia\u015fi \u015fi s-a stins din via\u0163\u0103 la v\u00e2rsta de 96 de ani, \u00een 2008. El este cunoscut drept om de \u015ftiin\u0163\u0103, specialist \u00een domeniul biologiei celulare. \u00centreaga sa activitate de cercetare \u015fi-a desf\u0103\u015furat-o \u00een Statele Unite ale Americii, unde a fost distins cu nenum\u0103rate ordine \u015fi premii.<\/p>\n A primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicin\u0103<\/em> \u00een 1974,\u00eempreun\u0103 cu Albert Claude \u015fi Christian de Duve pentru descoperiri privind organizarea func\u0163ional\u0103 a celulei, ce a avut un rol esen\u0163ial \u00een dezvoltarea biologiei celulare moderne. Este ales membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne \u00een anul 1975.<\/p>\n George \u201eGogu\u201d Constantinescu<\/em><\/strong> (n. 1881 la Craiova – d. 1965 la Coniston Water, MB), socotit unul dintre cei mai mari inventatori rom\u00e2ni din toate timpurile, a fost printre primii care au folosit betonul armat \u00een construc\u0163ia cl\u0103dirilor \u015fi podurilor cu deschideri mari. Printre cl\u0103dirile \u015fi podurile construite amintim: Palatul Patriarhiei, Marea Moschee din Constan\u0163a, Cazinoul din Constan\u0163a \u015fi podurile de la Adjud, R\u0103c\u0103t\u0103u, Dolhasca, Lainici.<\/p>\n Gogu Constantinescu a elaborat \u015etiin\u0163a Sonicit\u0103\u0163ii, ce are ca obiect de studiu producerea, transmiterea \u015fi utilizarea puterilor mecanice mari, prin for\u0163e alternative \u015fi vibra\u0163ii elastice longitudinale ale mediilor fluide (\u00een special \u00een lichide) \u015fi solide,cu frecven\u0163e de infrasunet \u015fi de ultrasunet. A realizat primul tun sonic \u015fi a construit \u00een Primul R\u0103zboi Mondial cel mai performant sistem de sincronizare a tragerii cu mitraliera la avioane, printre palele elicelor. Tot el este inventatorul cutiei de viteze automat\u0103 pentru automobile \u015fi locomotive, f\u0103r\u0103 ambreiaj \u015fi f\u0103r\u0103 schimb\u0103torde vitez\u0103.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Primul institut de Gerontologie \u015fi Geriatrie din lume a fostfondat la Bucure\u015fti \u00een anul 1952, la ini\u0163iativa \u015fi sub conducerea medicului \u015fi inventatorului Ana Aslan<\/em><\/strong>. N\u0103scut\u0103 la Br\u0103ila \u00een 1897, Ana Aslan a tr\u0103it ulterior la Bucure\u015fti p\u00e2n\u0103la v\u00e2rsta de 91 de ani.<\/p>\n A creat Gerovitalul<\/em> \u015fi Aslavitalul<\/em>, medicamente folosite pentru prevenirea sau \u00eencetinirea modific\u0103rilor legate de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire. Datorit\u0103 cercet\u0103rilor \u015fi inven\u0163iilor sale, Ana Aslan a devenit membru al Academiei de \u015etiin\u0163e din New York, al Consiliului de Conducere al Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale de Gerontologie, consilier\u0103 \u00een cadrul Organiza\u0163iei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, membru al Academiei Rom\u00e2ne. A primit nenum\u0103rate premii \u015fi distinc\u0163ii interna\u0163ionale printre care men\u0163ion\u0103m Premiul \u201eLeon Bernard\u201d conferit de Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii.<\/p>\n Mari personalit\u0103\u0163i politice \u015fi artistice ale vremii au folosit tratamentele Anei Aslan, iar Institutul care actualmente \u00eei poart\u0103 numele, deseori a fost catalogat ca \u201ePerl\u0103 a Coroanei\u201d spitalelor rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n Dumitru St\u0103niloae<\/em><\/strong> s-a n\u0103scut la 16 noiembrie 1903, Vl\u0103deni \u015fi a murit la 5 octombrie 1993, Bucure\u015fti. Acesta a fost preot, teolog, profesor universitar, dogmatist, traduc\u0103tor, scriitor \u015fi ziarist. Este considerat una dintre autorit\u0103\u0163ile proeminente ale teologiei europene din secolul XX \u015fi printre cei mai mari teologi rom\u00e2ni, fiind recunoscut prin premii \u015fi distinc\u0163ii \u00een \u00eentreaga lume cre\u015ftin-ortodox\u0103. A lucrat vreme de 45 de ani la traducerea lucr\u0103rii \u201eFilocalia sfintelor nevoin\u0163e ale des\u0103v\u00e2r\u015firii\u201d<\/em> (\u00een dou\u0103sprezece volume). A devenit membru titular al Academiei Rom\u00e2ne \u00een 1991.<\/p>\n <\/p>\n Romfilatelia mul\u0163ume\u015fte Muzeului Gorjului – Casa Memorial\u0103 Constantin Br\u00e2ncu\u015fi – Hobi\u0163a, Muzeului Na\u0163ional George Enescu, dlui. dr. Radu \u015eerban Palade, Muzeului Na\u0163ional Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida, Institutului Na\u0163ional de Gerontologie \u015fi Geriatrie Ana Aslan, dnei. <\/em><\/strong>Lidia St\u0103niloae, dlui Dumitra\u015f Ionescu \u015fi dlui. Emanuel B\u0103descu, pentru sprijinul documentar acordat \u00een realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u015ftale.<\/em><\/strong><\/p>\n