![\"Alba_Iulia_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/Alba_Iulia_M.jpg\")
<\/a>Pe teritoriul ora\u015fului Alba Iulia au fost atestate urme ale locuirii umane \u00eenc\u0103 din neolitic, dovedind astfel istoria milenar\u0103 a Rom\u00e2niei.\u00a0<\/span>\nEmisiunea filatelic\u0103 pe care Romfilatelia o propune colec\u0163ionarilor este dedicat\u0103 ora\u015fului – cetate Alba Iulia, cel mai important centru spiritual \u015fi cultural al Transilvaniei.\u00a0<\/span>
\nPe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 3,00 lei este ilustrat Castrul roman al Legiunii XIII Gemina. Acesta avea o suprafa\u0163\u0103 de circa 20 de hectare \u015fi a g\u0103zduit singura legiune care a sta\u0163ionat \u00een Dacia pe durata \u00eentregii st\u0103p\u00e2niri romane.\u00a0<\/span>
\n\u00cen jurul lui s-a format o a\u015fezare civil\u0103 care, \u00een timpul lui Septimius Severus (193-211), a fost ridicat\u0103 la rang de municipium \u015fi a devenit Colonia Nova Apulense \u00een vremea lui Traianus Decius (249-251).\u00a0<\/span>
\nDatorit\u0103 \u00eenfloririi economice, devenit cel mai bogat ora\u015f din Dacia roman\u0103 \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al II-lea, va primi \u015fi epitetul Chrysopolis (ora\u015ful aurului; ora\u015f bogat \u00een aur).\u00a0<\/span>
\nPe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 3,30 lei este ilustrat\u0103 Poarta a III-a (de est) denumit\u0103 \u015fi Poarta lui Carol. Ea se remarc\u0103 prin formele sculpturale (ronde-bosse \u015fi reliefuri), distribuite pe ambele fa\u0163ade, estic\u0103 \u015fi vestic\u0103. Monumentul, \u00acdominat de statuia ecvestr\u0103 a \u00eemp\u0103ratului Carol al VI-lea, este, prin reprezent\u0103rile panourilor de deasupra intr\u0103rilor pietonale \u00aclaterale, un omagiu adus mare\u015falului Eugeniu de Savoia pentru aportul s\u0103u la alungarea turcilor din Europa Central\u0103 \u015fi pentru implicarea sa \u00een ridicarea cet\u0103\u0163ii bastionare Alba Carolina.\u00a0<\/span>
\nCetatea bastionar\u0103 de tip Vauban, Alba Carolina, a fost construit\u0103 \u00eentre anii 1715 – 1738, pe locul unde anterior s-au aflat castrul roman \u015fi ulteriorcetatea medieval\u0103.\u00a0<\/span>
\nCetatea a fost ridicat\u0103, cu truda a peste 20.000 de iobagi, dup\u0103 planurile arhitectului Giovanni Morando Visconti. Construc\u0163ia a fost conceput\u0103 \u00een stil Vauban \u015fi cuprinde \u015fapte bastioane \u015fi diferite alte elemente de fortifica\u0163ie. Ea este \u00eenzestrat\u0103 \u015fi cu \u015fase por\u0163i, patru dintre acestea, c\u00e2t \u015fi bastioanele fiind decorate \u00een stil baroc \u015fi reprezent\u00e2nd cel mai semnificativ ansamblu de plastic\u0103 baroc\u0103 din Transilvania.\u00a0<\/span>
\nPe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 8,10 lei, este ilustrat\u0103 Catedrala \u201eSf\u00e2ntul Mihail\u201d. A fost edificat\u0103 \u00een secolul al XI-lea, dar din aceast\u0103 prim\u0103 faz\u0103 nu se mai p\u0103streaz\u0103 nimic. Faza a doua a fost construit\u0103 \u00eentre 1247 \u015fi 1291, \u00een aproape aceea\u015fi perioad\u0103 cu Notre-Dame din Paris.\u00a0<\/span>
\nA treia etap\u0103 de construc\u0163ie a catedralei a avut loc \u00eentre 1320 – 1356, iar ulterior, Iancu de Hunedoara a f\u0103cut din ea necropola familiei sale, aici fiind \u00eengropat al\u0103turi de fiul \u015fi fratele s\u0103u. \u00cen secolele urm\u0103toare, catedrala va ad\u0103posti mormintele principilor Transilvaniei.\u00a0<\/span>
\nCatedrala reprezint\u0103 cel mai important monument de arhitectur\u0103 medieval\u0103 din Transilvania, cuprinz\u00e2nd toate stilurile arhitectonice ale evului mediu european (romanic, gotic, renascentist \u015fi baroc).\u00a0<\/span>
\nPe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 9,10 lei reg\u0103sim Catedrala \u00cencoron\u0103rii, simbol al Unirii tuturor rom\u00e2nilor din provinciile istorice ale \u0163\u0103rii.\u00a0<\/span>
\nCatedrala a fost construit\u0103 \u00eentr-un timp record, \u00een doar 9 luni, \u00eentre 1921 \u015fi 1922, devenind locul\u00a0 \u00eencoron\u0103rii Regelui Ferdinand I \u015fi a Reginei Maria la 15 octombrie 1922.\u00a0<\/span>
\nArhitectura catedralei, \u00een stil neo-rom\u00e2nesc, realizat\u0103 de Victor Gheorghe \u015etef\u0103nescu, este apropiat\u0103 de cea a Bisericii Domne\u015fti din T\u00e2rgovi\u015fte.\u00a0<\/span>
\nAre o form\u0103 de cruce greceasc\u0103, cu un pridvor \u00eenchis care d\u0103 \u00eentr-un pronaos dreptunghiular. Naosul este impun\u0103tor prin \u00een\u0103l\u0163imea sa \u015fi este dominat de o cupol\u0103 sus\u0163inut\u0103 de patru st\u00e2lpi octogonali din marmur\u0103 de Moneasa. Turnul clopotni\u0163\u0103 are 58 m \u00een\u0103l\u0163ime.\u00a0<\/span>
\nCatedrala poart\u0103 hramul Sf\u00e2nta Treime \u015fi Sfin\u0163ii Arhangheli Mihail \u015fi Gavril, iar pictura interioar\u0103 a fost realizat\u0103 de Costin Petrescu.\u00a0<\/span>
\nAlba Iulia simbolizeaz\u0103, poate cel mai bine, idealurile de identitate \u015fi unitate a rom\u00e2nilor p\u0103strate \u00een filele unei istorii milenare.\u00a0<\/span><\/span><\/p>\n