![\"Desc_Rom_Moldova_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/Desc_Rom_Moldova_M.jpg\")
<\/a>Romfilatelia introduce \u00een circula\u0163ie emisiunea de m\u0103rci po\u015ftale Descoperi\u0163i Rom\u00e2nia, Moldova, ce face parte din amplul proiect de promovare a tezaurului fiec\u0103rei regiuni a \u0163\u0103rii.\nTimbrele emisiunii dedicate Moldovei ilustreaz\u0103 monumente reprezentative, simboluri \u015fi personalit\u0103\u0163i ale meleagurilor moldave, astfel: Ceramica Cucuteni \u015fi Muzeul de Art\u0103 Eneolitic\u0103 Cucuteni din Piatra Neam\u0163 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 3,30 lei, Cetatea Neam\u0163 \u015fi domnitorul \u015etefan cel Mare pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 3,60 lei, Biserica Sf\u00e2ntul Nicolae Domnesc din Ia\u015fi \u015fi Mitropolitul Dosoftei al Moldovei pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 6,00 lei, iar timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 9,10 lei este dedicat Palatului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa \u015fi domnitorului Al. I. Cuza.
\n\u0162inutul Moldovei este o regiune din zona de nord-est a Rom\u00e2niei cu o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 istoric\u0103 puternic\u0103, un loc cu numeroase tradi\u0163ii \u015fi cu foarte multe elemente proprii.
\nAflat \u00een Piatra Neam\u0163, Muzeul de Art\u0103 Eneolitic\u0103 Cucuteni constituie \u00een prezent un unicat la nivel na\u0163ional, prin tematica abordat\u0103, fiind \u00een acela\u015fi timp un muzeu de istorie, dar \u015fi de art\u0103, ce ad\u0103poste\u015fte \u00een prezent cea mai important\u0103 colec\u0163ie de art\u0103 eneolitic\u0103 din sud-estul Europei.
\nExpozi\u0163ia de baz\u0103 a muzeului este dedicat\u0103 exclusiv artei cucuteniene, cu cele dou\u0103 componente ale sale – arta decorativ\u0103 \u015fi arta figurativ\u0103 – aici fiind expuse \u00een prezent cele mai spectaculoase artefacte, ce constituie veritabile obiecte de prestigiu, apar\u0163in\u00e2nd Complexului Cultural Precucuteni-Cucuteni-Tripolie, \u00een fapt cea mai important\u0103 \u015fi spectaculoas\u0103 civiliza\u0163ie preistoric\u0103 european\u0103.
\nNumele lui \u015etefan cel Mare este str\u00e2ns legat de cel al Cet\u0103\u0163ii Neam\u0163 (cunoscut\u0103 \u00een cronici \u015fi ca Cetatea Neam\u0163ului) ce face parte din categoria monumentelor medievale de valoare excep\u0163ional\u0103 din Rom\u00e2nia. De\u015fi cetatea a fost construit\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului XIV de Petru I, ea a fost fortificat\u0103 abia \u00een secolul XV sub domnia lui \u015etefan cel Mare, f\u0103c\u00e2nd parte din sistemul grandios de fortifica\u0163ii construit \u00een Moldova.
\nLucr\u0103rile \u00eentreprinse \u00een vremea sa au constat \u00een supra\u00eenal\u0163area vechilor ziduri ale cet\u0103\u0163ii, ridicarea celor patru bastioane ale cur\u0163ii exterioare \u015fi construirea podului \u00een form\u0103 de arc, sprijinit pe 11 piloni de piatr\u0103. Astfel \u00eent\u0103rit\u0103, \u00een anul 1476 Cetatea Neam\u0163 a f\u0103cut fa\u0163\u0103 asediului impus de Mehmet al II-lea, dup\u0103 lupta de la Valea Alb\u0103-R\u0103zboieni.
\nSituat\u0103 \u00een apropierea ora\u015fului T\u00e2rgu Neam\u0163, Cetatea Neam\u0163 este a\u015fezat\u0103 aproape de v\u00e2rful cel mai \u00eenalt al Culmii Ple\u015fului. De aici, str\u0103juie Valea Moldovei \u015fi a Siretului, la care se al\u0103tur\u0103 drumul care trecea peste munte \u00een Transilvania. Pozi\u0163ia strategic\u0103 de care a beneficiat \u015fi prezen\u0163a \u00een evenimentele marcante pe care le-a cunoscut aceast\u0103 parte a \u0163\u0103rii demonstreaz\u0103 faptul c\u0103 Cetatea Neam\u0163 a fost una dintre cele mai bine \u00eent\u0103rite cet\u0103\u0163i de carea dispus statul medieval moldovenesc.
\nEpoca de glorie a cet\u0103\u0163ii a corespuns domniei lui \u015etefan cel Mare (1457-1504), o domnie de 47 de ani, a c\u0103rei durat\u0103 nu a mai fost egalat\u0103 \u00een istoria Moldovei. Fiind un excep\u0163ional strateg \u015fi conduc\u0103tor militar, care a \u00een\u0163eles puternicul rol al fortifica\u0163iilor pentru cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii de ap\u0103rare a \u0163\u0103rii, \u015etefan cel Mare a \u00eent\u0103rit cet\u0103\u0163ile mo\u015ftenite de la \u00eenainta\u015fii s\u0103i \u015fi a construit altele noi, \u00eentreaga Moldov\u0103 fiind str\u0103juit\u0103 de un puternic sistem defensiv.
\nPe l\u00e2ng\u0103 preocuparea prioritar\u0103 privind ap\u0103rarea \u0163\u0103rii, \u015etefan cel Mare a ref\u0103cut cur\u0163ile domne\u015fti \u015fi a poruncit ctitorirea multor biserici. Una din cele mai impun\u0103toare este biserica cu hramul Sf\u00e2ntul Nicolae din Ia\u015fi.
\nDatorit\u0103 pozi\u0163iei din imediata vecin\u0103tate a cur\u0163ii domne\u015fti \u015fi \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 acolo au fost un\u015fi aproape to\u0163i domnii Moldovei, bisericii i s-a spus Sf\u00e2ntul Nicolae Domnesc, spre a o deosebi de alte biserici cu acela\u015fi hram. \u00cen a doua jum\u0103tate a secolului XVII,pentru o perioad\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani (1677-1682), Biserica Sf\u00e2ntul Nicolae Domnesc a \u00eendeplinit rolul de catedral\u0103 mitropolitan\u0103 \u015fi a devenit o adev\u0103rat\u0103 surs\u0103 de cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.
\nDimitrie B\u0103ril\u0103, cunoscut sub numele s\u0103u monahal drept Mitropolitul Dosoftei, a fost unul din cei mai \u00eenzestra\u0163i oameni de cultur\u0103 din vremea sa, ce a recunoscut puternicul impact al cuv\u00e2ntului scris \u015fi a f\u0103cut demersuri insistente pentru a procura o ma\u015fin\u0103 tipografic\u0103, la acea vreme \u00eenc\u0103 o tehnologie rar\u0103. Demersurile sale s-au materializat \u00een ma\u015fina tipografic\u0103 adus\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 la \u00eenceputul anului 1680, pe care Mitropolitul Dosoftei a instalat-o \u00eentr-o cl\u0103dire din incinta m\u0103n\u0103stirii Sf\u00e2ntul Nicolae Domnesc.
\nAcest evlavios ierarh a tradus \u015fi tip\u0103rit, pentru prima dat\u0103 \u00een grai rom\u00e2nesc, o carte \u00eendr\u0103git\u0103 de poporul rom\u00e2n, \u0084Vie\u0163ile Sfin\u0163ilor pe tot anul\u0094 (1682-1686). Redactat\u0103 \u00een patru volume \u00een form\u0103 prescurtat\u0103, aceast\u0103 oper\u0103 aghiografic\u0103 con\u0163ine \u015fi vie\u0163ile unor sfin\u0163i rom\u00e2ni care au tr\u0103it \u00een m\u0103n\u0103stirile din Moldova.
\nPrin aceste c\u0103r\u0163i, mitropolitul Dosoftei devine ctitorul limbii rom\u00e2ne\u015fti \u00een cultul Bisericii din Moldova. El traduce pentru prima dat\u0103 Liturghierul, Psaltirea \u015fi Octoihul, c\u0103r\u0163ile de baz\u0103 ale cultului ortodox, \u00een limba noastr\u0103 str\u0103bun\u0103, renun\u0163\u00e2nd la limbile greac\u0103 \u015fi slavon\u0103, considerate \u00een trecut sacre, pentru a \u00een\u0163elege to\u0163i dumnezeie\u015ftile slujbe.
\nIa\u015fiul devine capitala \u0162\u0103rii Moldovei \u00een secolul XVI, \u00een timpul domniei lui AlexandruL\u0103pu\u015fneanu, ca ulterior Unirii Principatelor Rom\u00e2ne din 1859, s\u0103 devin\u0103 capital\u0103 a Principatelor \u00eempreun\u0103 cu ora\u015ful Bucure\u015fti. Acest statut special a \u00eensemnat pentru Ia\u015fi o dezvoltare f\u0103r\u0103 precedent, acesta fiind cel mai mare ora\u015f din regiune p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.
\nUnirea Principatelor Rom\u00e2ne l-a avut ca personaj central pe Alexandru Ioan Cuza, el \u00eensu\u015fi moldovean, n\u0103scut la B\u00e2rlad \u00een 1820. Cuza a apar\u0163inut clasei tradi\u0163ionale de boieri din Moldova, fiind fiul ispravnicului Ioan Cuza \u015fi primind o educa\u0163ie european\u0103 ce l-a preg\u0103tit pentru a deveni ofi\u0163er \u00een armata moldoveneasc\u0103 \u015fi a ajunge la rangul de colonel.
\nLa 5 ianuarie 1859, el a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 \u015fi al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, \u00eenf\u0103ptuindu-se astfel unirea celor dou\u0103 principate.
\nDevenit domnitor, Cuza a dus o sus\u0163inut\u0103 activitate politic\u0103 \u015fi diplomatic\u0103 pentru recunoa\u015fterea unirii Moldovei \u015fi \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti de c\u0103tre Puterea suzeran\u0103 \u015fi Puterile Garante \u015fi apoi pentru des\u0103v\u00e2r\u015firea unirii Principatelor Rom\u00e2ne pe calea \u00eenf\u0103ptuirii unit\u0103\u0163ii constitu\u0163ionale \u015fi administrative, care s-a realizat \u00een ianuarie 1862, c\u00e2nd Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 au format un stat unitar. Au adoptat numele de Rom\u00e2nia form\u00e2nd statul rom\u00e2n modern, cu capitala la Bucure\u015fti, cu o singur\u0103 adunare \u015fi un singur guvern.
\nDomnia lui Cuza Vod\u0103 a fost caracterizat\u0103 de un puternic impuls de a ajunge din urm\u0103 Occidentul, dar efortul domnitorului \u015fi al sprijinitorilor s\u0103i a \u00eent\u00e2mpinat rezisten\u0163a for\u0163elor conservatoare.
\nAceea\u015fi grij\u0103 pe care domnitorul Cuza a manifestat-o pentru re\u00eennoirea \u015fi europenizarea \u0163\u0103rii s-a resim\u0163it \u015fi asupra mo\u015fiei de la Ruginoasa, cump\u0103rat\u0103 la licita\u0163ie de la Banca Moldovei.
\nPrima grij\u0103 a domnitorului a fost s\u0103 renoveze integral palatul, cu ajutorul me\u015fterilor locali \u015fi europeni, transform\u00e2ndu-l \u00een re\u015fedin\u0163\u0103 de var\u0103.
\nDe\u015fi domnitorul a petrecut pu\u0163in timp la palat, aici a locuit so\u0163ia sa, Doamna Elena Cuza (1825-1909), care s-a ocupat de mobilarea \u015fi decorarea \u00eenc\u0103perilor, de gr\u0103din\u0103 \u015fi de acareturi.
\nPalatul \u0084Alexandru Ioan Cuza\u0094 de la Ruginoasa a fost inaugurat de c\u0103tre domnitorul Cuza, cu prilejul s\u0103rb\u0103torilor de Pa\u015fti din aprilie 1864, c\u00e2nd acesta a sosit aici \u00eempreun\u0103 cu Al. I. Cantacuzino, Nicolae Pisoski \u015fi Baligot de Beyne. \u00cen septembrie 1864, el sosea din nou la palat, unde a r\u0103mas aproape o lun\u0103.
\nPe plicul \u0084prima zi\u0094 a emisiunii este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat un zimbru, animal din timpuri str\u0103vechi, simbol al Moldovei, ce \u00een zilele noastre se reg\u0103se\u015fte \u00een Parcul Natural V\u00e2n\u0103tori Neam\u0163, o arie protejat\u0103 constituit\u0103 \u00een anul 1999, cu statut de parc natural, destinat\u0103 protej\u0103rii mo\u015ftenirii naturale a Moldovei.
\nIstoria bogat\u0103, obiectivele turistice naturale sau arhitectonice, dar mai ales ospitalitatea localnicilor, toate acestea fac din regiunea Moldova un t\u0103r\u00e2m unic \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Romfilatelia mul\u0163ume\u015fte Complexului Muzeal Na\u0163ional Moldova (Palatul Al. I. Cuza de la Ruginoasa), Complexului Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163 (Muzeul de Art\u0103 Eneolitic\u0103 Cucuteni \u015fi Muzeul Cetatea Neam\u0163), Parcului Natural V\u00e2n\u0103tori Neam\u0163, fotografilor George Avanu \u015fi Constantin Dina pentru sprijinul oferit la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u015ftale.<\/p>\n
Data de aparitie: 2015-09-07<\/p>\n