![\"Cai_in_pictura_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/Cai_in_pictura_M.jpg\")
<\/a> Sub titlul \u0084Cai \u00een pictur\u0103\u0094, Romfilatelia v\u0103 invit\u0103 s\u0103 redescoperi\u0163i frumuse\u0163ea picturii rom\u00e2ne\u015fti din patrimoniul Muzeului Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei, oferind astfel o privire de ansamblu asupra rela\u0163iei dintre om \u015fi acest nobil animal, prezentat\u0103 de mari pictori rom\u00e2ni \u00een diferite ipostaze.\nPictor \u015fi pedagog rom\u00e2n, membru post-mortem al Academiei Rom\u00e2ne (1948), Ioan Andreescu (1850-1882), pe care Octavian Paler l-a numit pictorul p\u0103m\u00e2ntului, a reu\u015fit s\u0103 lase posterit\u0103\u0163ii, \u00eenainte de a pleca din aceast\u0103 lume prematur, o crea\u0163ie impresionant\u0103. Elev al \u015ecolii de Arte Frumoase condus\u0103 de Theodor Aman \u015fi participant la cursurile Academiei libere Julian din Paris, Andreescu \u00eencepe s\u0103 lucreze ca profesor de desen la Buz\u0103u, iar verile \u015fi le petrece pict\u00e2nd la Barbizon. Dac\u0103 de la \u00eenceput lucr\u0103rile pictorului rom\u00e2n au avut consisten\u0163a operei autentice, \u00een ultimii ani ai \u015federii \u00een Fran\u0163a el apare edificat, st\u0103p\u00e2n pe mijloace, construind spa\u0163iile cu subtilitatea cromatic\u0103 pe care o d\u0103 doar des\u0103v\u00e2r\u015fita dezinvoltur\u0103 tehnic\u0103. \u00cen universul picturii lui Andreescu nu exist\u0103 soare, lumina izvor\u00e2nd din \u00eens\u0103\u015fi materia transpus\u0103 pe p\u00e2nz\u0103. \u00cen ciuda aparentei r\u0103celi pe care o degaj\u0103, crea\u0163ia lui Andreescu este plin\u0103 de c\u0103ldur\u0103, ceea ce i-a determinat pe critici s\u0103 vad\u0103 \u00een pictura sa un amestec de adev\u0103r \u015fi visare. Lucr\u0103rile de pictur\u0103 La arat (detaliu ilustrat pe timbrul emisiunii cu valoarea nominal\u0103 de 3,60 lei) \u015fi Drumul mare (detaliu reprodus pe man\u015feta minicolii de 4 timbre), influen\u0163ate de pictura realist\u0103 a lui Gustave Courbet, se remarc\u0103 printr-o perspectiv\u0103 panoramat\u0103, printr-o cromatic\u0103 bazat\u0103 pe contrastul cald-rece, dar \u015fi printr-o compozi\u0163ie \u00een care spa\u0163iul este suveran. Interesat \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 de diferite genuri ale picturii, Andreescu creeaz\u0103 peisaje, portrete \u015fi naturi statice.
\nFondator al picturii rom\u00e2ne moderne \u015fi unul dintre arti\u015ftii secolului al XX-lea care au \u00eencercat s\u0103 eviden\u0163ieze valorile definitorii ale spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, Nicolae Grigorescu (1838-1907) r\u0103m\u00e2ne unul dintre reprezentan\u0163ii de seam\u0103, fiind influen\u0163at de Impresionismul european. Dup\u0103 o timpurie ucenicie \u00een atelierul pictorului ceh Anton Chladek, Grigorescu decoreaz\u0103 \u015fi picteaz\u0103 icoane pentru mai multe m\u0103n\u0103stiri din \u0163ar\u0103. Pleac\u0103 la Paris cu burs\u0103, unde studiaz\u0103 la \u015ecoala de Belle-Arte, apoi picteaz\u0103 al\u0103turi de membrii \u015ecolii de la Barbizon. Influen\u0163at de acest mediu artistic, acesta ia contact at\u00e2t cu impresionismul, c\u00e2t \u015fi cu realismul promovat de mi\u015fcarea de la Barbizon. Preocupat fiind de \u00eensu\u015firea unor modalit\u0103\u0163i artistice novatoare, artistul opteaz\u0103 pentru o cromatic\u0103 impresionist\u0103, dar \u015fi pentru pictura \u0084en plein-air\u0094. \u00cen 1877, este convocat s\u0103 \u00eenso\u0163easc\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 \u00een calitate de \u0084pictor de front\u0094, realiz\u00e2nd la fa\u0163a locului, \u00een luptele de la Grivi\u0163a \u015fi Rahova, desene \u015fi schi\u0163e. Realizate \u00een perioada r\u0103zboiului de independen\u0163\u0103, lucr\u0103rile Ofi\u0163er de v\u00e2n\u0103tori c\u0103lare (detaliu pe timbrul emisiunii cu valoarea nominal\u0103 de 8,10 lei) \u015fi Spionul (detaliu reprodus pe man\u015feta minicolii de 4 timbre) poart\u0103 amprenta picturii lui Theodor Gericault. Dinamismul scenelor, surprinse \u00eentr-un moment de tensiune maxim\u0103, \u00eei ofer\u0103 pictorului prilejul s\u0103-\u015fi manifeste m\u0103iestria artistic\u0103. \u00cen 1899, este numit membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne. Cu o forma\u0163ie \u00een care se recunoa\u015fte filonul tradi\u0163iilor picturii murale \u015fi experien\u0163ele impresioni\u015ftilor, Grigorescu \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 toate genurile artistice. Influen\u0163a cov\u00e2r\u015fitoare pe care a avut-o asupra contemporanilor lui, a marcat \u015fi evolu\u0163ia genera\u0163iei ce i-a urmat, crea\u0163ia sa inaugur\u00e2nd astfel o tradi\u0163ie pictural\u0103 de ampl\u0103 rezonan\u0163\u0103.
\nPictor \u015fi grafician rom\u00e2n de origine german\u0103, Rudolf Schweitzer – Cump\u0103na (1886-1975), a studiat la Academia de Arte Frumoase de la Berlin, apoi la Academia de Arte Plastice de la Paris. \u00cenzestrat desenator, av\u00e2nd un ascu\u0163it spirit de observa\u0163ie, Schweitzer-Cump\u0103na a pictat portrete, peisaje \u015fi mai ales scene din via\u0163a \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, \u00een tehnici diferite (ulei, acuarel\u0103 \u015fi desen, de predilec\u0163ie \u00een c\u0103rbune) \u00eentr-o viziune uneori realist\u0103, iar alteori impresionist\u0103. Lucrarea de pictur\u0103 \u0162\u0103ran cu c\u0103ru\u0163a (detaliu ilustrat pe timbrul emisiunii cu valoarea nominal\u0103 de 9,10 lei), pictat\u0103 \u00eentr-o gam\u0103 cromatic\u0103 cald\u0103 bazat\u0103 pe contrastul cald-rece, aminte\u015fte prin tu\u015f\u0103, dar \u015fi prin exuberan\u0163a cromatic\u0103 de experien\u0163a impresionist\u0103. Paleta sa este cald\u0103, \u00een tonalit\u0103\u0163i grave \u015fi profunde. Despre el, Nicolae Iorga scria: \u0084E un zbucium \u00een acest suflet cu totul original, capabil de opere mari, un zbucium onest \u015fi fecund. Nimic din ce face nu e ca la al\u0163ii dar nu pentru c\u0103 o voie\u015fte, ci pentru c\u0103 e o necesitate absolut\u0103 a sufletului s\u0103u (…). De la acest pictor putem a\u015ftepta o nou\u0103 formul\u0103 a realit\u0103\u0163ilor p\u0103m\u00e2ntului nostru.\u0094
\nPictori\u0163\u0103 rom\u00e2nc\u0103 de origine armean\u0103, Nutzi Acontz (1894-1957) a realizat multe peisaje dobrogene de un rafinament cromatic acoperind un registru larg, care o distinge \u015fi o individualizeaz\u0103. Lucrarea de pictur\u0103 Potcovitul cailor (detaliu ilustrat pe man\u015feta minicolii de 4 timbre), realizat\u0103 \u00eentr-o palet\u0103 coloristic\u0103 rece, este realizat\u0103 \u00een plein-air, plin\u0103 de prospe\u0163imea \u015fi spontaneitatea detaliilor. Compozi\u0163ia riguroas\u0103 o consacr\u0103 pe artist\u0103 \u00een r\u00e2ndul marilor mae\u015ftri ai picturii interbelice rom\u00e2ne\u015fti. Crea\u0163ia sa const\u0103 \u00een lucr\u0103ri r\u0103sp\u00e2ndite \u00een colec\u0163ii de art\u0103 din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate.
\nDenumit poetul plastic al florilor, \u015etefan Luchian (1868-1916) \u0084a marcat personalitatea distinct\u0103 a artei rom\u00e2ne\u015fti \u00een ansamblul european, inspir\u00e2ndu-se din frescele tradi\u0163ionale ale bisericilor medievale \u015fi din arta popular\u0103, contur\u00e2nd \u015fi simplific\u00e2nd planurile \u015fi aplatiz\u00e2nd volumele\u0094 (Adina Nanu). \u015etefan Luchian se \u00eenscrie \u00een 1885 la clasa de pictur\u0103 a \u015ecolii Na\u0163ionale de Arte Frumoase, continu\u00e2ndu-\u015fi apoi studiile \u00een Germania \u015fi Fran\u0163a. Tehnicii uleiului, Luchian \u00eei al\u0103tur\u0103, pentru peisaj \u015fi pentru multe dintre naturile moarte cu flori, pastelul, cu care ajunge la o m\u0103iestrie inegalabil\u0103. Fluiditatea contururilor, delicate\u0163ea catifelat\u0103 a petalelor, le-a evocat cel mai bine prin intermediul pastelului. \u0084Florile\u0094 lui Luchian au acea intensitate aproape dramatic\u0103 a sentimentului, acea lumin\u0103 interioar\u0103, acea simplitate grav\u0103 care fac din multe dintre ele adev\u0103rate capodopere – este de ajuns s\u0103 men\u0163ion\u0103m Anemonele. Mai pu\u0163in cunoscut\u0103 publicului amator de art\u0103, lucrarea Amazoan\u0103 (detaliu ilustrat pe plicul \u0084prima zi\u0094 al emisiunii) se remarc\u0103 prin acordurile diafane de culoare, prin simbioza dintre cal \u015fi c\u0103l\u0103rea\u0163\u0103, dar \u015fi prin spontaneitatea nota\u0163iei. Impresia de ansamblu devine primordial\u0103 pentru artist \u015fi ofer\u0103 unicitate operei sale. Pictorul \u015etefan Luchian a fost un deschiz\u0103tor de drumuri, prin \u00eencercarea sa de a-\u015fi impune propriul stil \u00een pictura rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n
Romfilatelia mul\u0163ume\u015fte Muzeului Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei pentru sprijinul documentar acordat \u00een realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u015ftale.<\/p>\n
Data de aparitie: 2015-07-21<\/p>\n