![\"MS_145_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/MS_145_M.jpg\")
<\/a>Romfilatelia dedic\u0103 emisiunea filatelic\u0103 \u0084145 de ani de la inaugurarea Monet\u0103riei Statului\u0094 s\u0103rb\u0103toririi acestei institu\u0163ii fundamentale rom\u00e2ne\u015fti. Monet\u0103ria Statului, locul unde se bate \u015fi de unde \u00ee\u015fi \u00eencepe \u00eendelungata c\u0103l\u0103torie moneda, este una dintre cele mai vechi institu\u0163ii ale statului nostru.\nImportan\u0163a Monet\u0103riei Statului este incontestabil\u0103 din punct de vedere cultural, social \u015fi financiar. Monedele \u015fi celelalte produse fabricate \u00een cadrul monet\u0103riei (bijuterii, obiecte de cult, insigne, decora\u0163ii etc.) sunt, asemenea timbrelor, purt\u0103toare de sensuri \u015fi simboluri, istorie \u015fi cultur\u0103.
\nPe 24 februarie 1870, s-a inaugurat \u00een prezen\u0163a domnitorului Carol I, a primului ministru Alexandru Golescu \u015fi a ministrului de finan\u0163e Ion C. Br\u0103tianu, \u00eentr-un sediu special amenajat pe \u015eoseaua Kiseleff, prima Monet\u0103rie a Rom\u00e2niei.
\nAst\u0103zi, pe locul vechii Monet\u0103rii se afl\u0103 cl\u0103direa Muzeului \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n, doar strada unde se afla cl\u0103direa, Strada Monet\u0103riei, aminte\u015fte contemporaneit\u0103\u0163ii de faptul c\u0103 acolo au fost b\u0103tute primele monede din Rom\u00e2nia. Cl\u0103direa primei Monet\u0103rii a fost demolat\u0103 \u00een anul 1912, dup\u0103 ce a g\u0103zduit o vreme \u015ecoala de Belle Arte.
\nTimbrul emisiunii cu valoarea nominal\u0103 de 8,10 lei ilustreaz\u0103 imaginea primei cl\u0103diri a Monet\u0103riei Statului din anul 1870, al\u0103turi de imaginea reversului primei monede de 1 leu, din argint, emis\u0103 de Monet\u0103rie \u00een acela\u015fi an, 1870, \u00eencadrat\u0103 \u00een grafica timbrului \u00eentr-un perfor special.
\nTimbrul coli\u0163ei emisiunii, cu valoarea nominal\u0103 de 14,50 lei, prezint\u0103 prima moned\u0103 de 20 de lei din aur, b\u0103tut\u0103 de Monet\u0103ria Statului, \u00een anul 1870, iar pe man\u015fet\u0103 este ilustrat\u0103 efigia Regelui Carol I .
\nConstat\u00e2ndu-se necesitatea baterii monedei metalice \u00een \u0163ar\u0103, \u00een 1935, se inaugureaz\u0103 noul sediu, situat \u00een Dealul Filaret, locul unde func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi Monet\u0103ria Statului.
\nC.I. B\u0103icoianu a fost unul dintre cei care au sus\u0163inut re\u00eenfiin\u0163area Monet\u0103riei Statului, al\u0103turi de C.I. Br\u0103tianu, Grigore Dumitrescu, Miti\u0163\u0103 Constantinescu, Constantin I.C. Br\u0103tianu, Constantin Angelescu, Gheorghe T\u0103t\u0103rescu.
\nPartizanii re\u00eenfiin\u0163\u0103rii Monet\u0103riei Statului au \u00eentocmit planurile de construc\u0163ie \u015fi, \u00een baza autoriza\u0163iei Prim\u0103riei Capitalei, din 16 martie 1935 la 25 mai 1935 au \u00eenceput lucr\u0103rile propriu-zise.
\nDup\u0103 cinci decenii de la baterea ultimelor monede rom\u00e2ne\u015fti \u00een \u0163ar\u0103, se inaugureaz\u0103, \u00een prezen\u0163a regelui Carol al-II-lea, \u00een 16 decembrie 1935, noul sediu al Monet\u0103riei Statului. La data de 20 decembrie a aceluia\u015fi an, se legifereaz\u0103 organizarea Monet\u0103riei ca o administra\u0163ie comercial\u0103 cu personalitate juridic\u0103 \u015fi gestiune autonom\u0103. Capitalul ini\u0163ial a fost constituit din suma investit\u0103 \u00een construc\u0163iile \u015fi instala\u0163iile Monet\u0103riei \u015fi dintr-un fond de rulment de 10.000 lei.
\nMonet\u0103ria Na\u0163ional\u0103 \u015fi-a \u00eenceput activitatea la 1 ianuarie 1936, odat\u0103 cu baterea monedelor de 250 lei din argint, av\u00e2nd o puritate de 750\u0089. Aceast\u0103 emisiune num\u0103ra 4.500.000 de piese \u015fi a fost finalizat\u0103 \u00een luna august 1936. De men\u0163ionat ar fi faptul c\u0103 din profitul rezultat \u00een urma acestei activit\u0103\u0163i, Monet\u0103ria achit\u0103 integral costurile creditelor necesare pentru construc\u0163ia cl\u0103dirii. P\u00e2n\u0103 la finele anului 1936, Monet\u0103ria \u00eenceteaz\u0103 produc\u0163ia monetar\u0103, \u00een acest interval efectu\u00e2ndu-se preg\u0103tirile pentru produc\u0163ia viitoarei monede de 100 lei din nichel pur.
\nUn motiv pentru care a fost ales acest metal \u00eel constituie interesul industriei de ap\u0103rare pentru asigurarea unui stoc, emisiunea monetar\u0103 put\u00e2nd fi retras\u0103 din circula\u0163ie, metalul rezultat \u00een urma topirilor put\u00e2nd fi utilizat pentru fabricarea o\u0163elurilor speciale utilizate \u00een produc\u0163ia de armament: \u0163evi de tun \u015fi alte produse specifice.
\nAstfel, la data de 19 noiembrie 1936, se hot\u0103r\u0103\u015fte punerea \u00een circula\u0163ie a monedei de 100 de lei din nichel pur. Aceasta a fost executat\u0103 \u00eentr-un tiraj de 16.675.000 piese.
\n\u00cen perioada urm\u0103toare se promulg\u0103 un alt act normativ, care vizeaz\u0103 organizarea societ\u0103\u0163ii av\u00e2nd un pronun\u0163at caracter industrial \u015fi comercial, acord\u00e2ndu-se Monet\u0103riei dreptul de a fabrica \u015ftampile \u015fi sigilii pentru toate autorit\u0103\u0163ile publice,dreptul exclusiv de a aproviziona pia\u0163a intern\u0103 cu argint, dreptul de a fabrica pentru autorit\u0103\u0163i \u015fi particulari medalii, plachete \u015fi insigne.
\nComplexitatea \u015fi multitudinea activit\u0103\u0163ilor desf\u0103\u015furate \u00een cadrul Monet\u0103riei au determinat \u00een 1939 dublarea suprafe\u0163ei construite prin ridicarea a dou\u0103 corpuri de cl\u0103dire, existente p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.
\nCa urmare a rela\u0163iilor \u00eencheiate cu ocazia vizitelor la monet\u0103rii din Europa, se decide derularea unor schimburi de experien\u0163\u0103 \u00een vederea form\u0103rii profesionale a inginerilor, gravorilor, machetatorilor-graficieni din cadrul Monet\u0103riei Statului, ace\u015ftia fiind trimi\u015fi la specializ\u0103ri \u00een Fran\u0163a, Anglia, Germania, Elve\u0163ia, Belgia, Cehoslovacia \u015fi Austria.
\n\u00cen urma colabor\u0103rii cu Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale s-a trecut la producerea echipamentelor militare \u015fi a celor pentru uniforme militare. Aceast\u0103 colaborare a continuat p\u00e2n\u0103 \u00een anii \u009190.
\nMonet\u0103ria Statului ob\u0163ine \u00een anul 1943 exclusivitatea fabric\u0103rii decora\u0163iilor rom\u00e2ne\u015fti, activitate derulat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, la solicitarea Administra\u0163iei Preziden\u0163iale.
\nPrin Decretul nr.123\/1948, Monet\u0103ria Na\u0163ional\u0103 se comaseaz\u0103 cu Fabrica de Timbre, func\u0163ion\u00e2nd \u00eempreun\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1953 sub denumirea de Monet\u0103ria \u015fi Fabrica de Timbre.
\n\u00cen anul 1953, prin hot\u0103r\u00e2rea Consiliului de Mini\u015ftri nr. 2.838, sectorul poligrafic s-a desprins de Monet\u0103rie, astfel stabilindu-se denumirea de Monet\u0103ria Statului, utilizat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. \u00cen baza acestei hot\u0103r\u00e2ri, se stabile\u015fte profilul de fabrica\u0163ie al \u00eentreprinderii: monede metalice, \u015ftampile, sigilii, ma\u015fini de \u00eenregistrat, ponsoane pentru marcare, decora\u0163ii, medalii, plachete, insigne, obiecte metalice cu lucr\u0103ri de gravur\u0103, obiecte din metale pre\u0163ioase.
\nDin anul 1957, Monet\u0103ria Statului trece din subordinea Ministerului de Finan\u0163e \u00een cea a B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei.
\nDup\u0103 anul 1989, adapt\u00e2ndu-se noilor legi \u015fi reglement\u0103ri, Monet\u0103ria Statului se constituie \u00een regie autonom\u0103, av\u00e2nd personalitate juridic\u0103 \u015fi func\u0163ion\u00e2nd pe baz\u0103 de gestiune economic\u0103 \u015fi autonomie financiar\u0103.
\nAv\u00e2nd \u00een vedere schimb\u0103rile sociale \u015fi politice din anul 1989, Regia Autonom\u0103 Monet\u0103ria Statului bate monede pentru \u00eenlocuirea celor din sistemul comunist.
\n\u00cen perioada anulului 1993, regia asimileaz\u0103 \u00een fabrica\u0163ie tehnologia proof de realizare a monedelor numismatice.
\n\u00cen urma procesului de denominare a leului, la 1 iulie 2005, se lanseaz\u0103 pe pia\u0163\u0103 monedele \u0084leului greu\u0093, \u00een cupiuri de 1, 5, 10 \u015fi 50 de bani, monede aflate \u00een uz.
\n\u00cen perspectiva adopt\u0103rii monedei Euro, regia desf\u0103\u015foar\u0103 schimburi de experien\u0163\u0103 cu monet\u0103rii din Uniunea European\u0103, cum ar fi cele din: Marea Britanie, Belgia, Cehia, Portugalia, Irlanda, Slovacia (Kremnica), Finlanda, precum \u015fi cu monet\u0103riile germane de la Stuttgart \u015fi M\u00fcnchen, \u00een vederea stabilirii unei strategii de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a posibilit\u0103\u0163ilor tehnice, astfel \u00eenc\u00e2t Monet\u0103ria Statului s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 cerin\u0163ele impuse de Banca Central\u0103 European\u0103.
\nCu aproape un secol \u015fi jum\u0103tate de experien\u0163\u0103, Regia Autonom\u0103 Monet\u0103ria Statului dore\u015fte s\u0103 demonstreze \u00eenc\u0103 o dat\u0103, a\u015fa cum s-a dovedit \u015fi dup\u0103 momentul \u00eenfiin\u0163\u0103rii, c\u0103 este rentabil s\u0103 produci moned\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, at\u00e2t din considerente economice, c\u00e2t \u015fi din ra\u0163iuni politice, baterea monedei \u00een \u0163ar\u0103 promov\u00e2nd ideea suveranit\u0103\u0163ii \u015fi unit\u0103\u0163ii statale.<\/p>\n
Romfilatelia mul\u0163ume\u015fte Monet\u0103riei Statului pentru sprijinul documentar oferit la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u015ftale.<\/p>\n
Data de aparitie: 2015-05-19<\/p>\n