![\"Buc_Cap_ROM_150_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2015\/09\/Buc_Cap_ROM_150_M.jpg\")
<\/a><\/p>\n\u00cen urm\u0103 cu un secol \u015fi jum\u0103tate, ora\u015ful Bucure\u015fti devenea capitala \u0163\u0103rii.<\/p>\n
Cu ocazia acestei aniver\u0103ri, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u0163ie emisiunea de m\u0103rci po\u015ftale \u201e150 de ani \u2013 Bucure\u015fti, Capitala Rom\u00e2niei\u201c<\/em><\/strong>.<\/p>\n \u201eOra\u015ful Bucure\u015fti este de secole f\u0103cut pentru ca s\u0103 fie Capitala Rom\u00e2niei. Aproape de artera principal\u0103 a comer\u0163ului, al bog\u0103\u0163iilor Principatelor Unite, Dun\u0103rea, pe drumul cel mare al occidentului c\u0103tre orient,cu o popula\u0163ie numeroas\u0103, compact\u0103 \u015fi eminamente rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015ftiul este apoi singurul ora\u015f care are elementul cel mai puternic al unei \u0163\u0103ri, clasa de mijloc. Nic\u0103ieri, \u00een nici un ora\u015f al Rom\u00e2niei nu exist\u0103 un centru de lumini mai mari, o popula\u0163ie cu aspira\u0163ii mai na\u0163ionale \u015fi mai liberale, un spirit public mai neat\u00e2rnat. Nic\u0103ieri opinia public\u0103 n-a putut a se dezvolta \u015fi domni mai mult dec\u00e2t \u00een Bucure\u015fti.\u201c(Mihail Kog\u0103lniceanu,1859) <\/em><\/p>\n Dup\u0103\u00a0 Unirea de la 24 ianuarie 1859, numeroasele negocieri purtate cu Imperiul Otoman se soldeaz\u0103 \u00een noiembrie 1861 cu recunoa\u015fterea Unirii Principatelor \u00eentr-un singur stat, cu acordul puterilor garante, dar numai pe timpul vie\u0163ii lui Alexandru Ioan Cuza.<\/p>\n Proclama\u0163ia din 11 decembrie 1861 aduce la cuno\u015ftin\u0163\u0103 popula\u0163iei Principatelor acest prim succes ob\u0163inut. Dup\u0103 acest moment, cele dou\u0103 Adun\u0103ri Elective se reunesc, \u00een ianuarie 1862, la Bucure\u015fti, \u00eentr-una singur\u0103, iar cele dou\u0103 guverne demisioneaz\u0103 pentru a permite formarea guvernului unic, primul guvern al Rom\u00e2niei<\/em>, nume sub care este cunoscut din acel moment teritoriul Principatelor Unite.<\/p>\n Tot \u00een aceast\u0103 \u015fedin\u0163\u0103 se stabile\u015fte ca ora\u015ful Bucure\u015fti s\u0103 devin\u0103 capitala \u0163\u0103rii.<\/p>\n Ora\u015ful Bucure\u015fti era, \u00eenc\u0103 din 1857, primul ora\u015f din lume care avea str\u0103zile luminate de l\u0103mpi cu gaz, iar c\u0103l\u0103torii str\u0103ini \u00eel considerau ca fiind un ora\u015f al contrastelor.<\/p>\n Numeroase transform\u0103ri apar mai ales \u00een perioada 1863-1865 c\u00e2nd prim ministru a fost Mihail Kog\u0103lniceanu. \u00cencepe amenajarea Gr\u0103dinii Botanice \u015fi iau fiin\u0163\u0103, printre altele, gimnaziile \u201eGheorghe Laz\u0103r\u201c \u015fi \u201eMatei Basarab\u201c. \u00cen 1864 sunt \u00eenfiin\u0163ate Universitatea \u015fi \u015ecoala Na\u0163ional\u0103 de Arte Frumoase.<\/p>\n Legea agrar\u0103 \u015fi Legea electoral\u0103 din anul 1867 au constituit reale \u015fi importante transform\u0103ri \u00een via\u0163a social\u0103 a \u0163\u0103rii. Legea Instruc\u0163iei Publice din 25 noiembrie 1864 a pus primele baze, \u00eenscrise \u00een paragrafe de lege, ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc.<\/p>\n Realiz\u0103rile ap\u0103rute \u00een via\u0163a social\u0103 a noului stat constituit, \u00een prim\u0103 form\u0103 \u00een anul 1862, sub numele de Rom\u00e2nia<\/em>, aufost sus\u0163inute mai apoi de Principele Carol I sub a c\u0103rui c\u00e2rmuire Rom\u00e2nia, devenit\u0103 Regat \u00een 1881, intr\u0103 cu drepturi egale \u00een r\u00e2ndul mai vechilor state ale Europei.<\/p>\n P\u00e2n\u0103 la Primul R\u0103zboi Mondial, \u00een Bucure\u015fti apar bulevarde \u015fi cartiere noi, parcuri, edificii culturale \u015fi administrative monumentale, arhitectura parizian\u0103 \u00eembin\u00e2ndu-se armonios cu cea neorom\u00e2neasc\u0103 (neobr\u00e2ncoveneasc\u0103), f\u0103c\u00e2nd, din aceast\u0103 metropol\u0103 de la r\u0103sp\u00e2ntia dintre Occident \u015fi Orient, \u201eMicul Paris al Balcanilor\u201c.<\/p>\n <\/p>\n