![\"UNARTE_150_ani_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2015\/09\/UNARTE_150_ani_M1.jpg\")
<\/a>\u201eArtistul, ca \u015fi literatul, trebuie s\u0103 apar\u0163in\u0103 timpului s\u0103u; numai cu aceast\u0103 condi\u0163ie operele lui se vor transmite posterit\u0103\u0163ii. El trebuie s\u0103 apar\u0163in\u0103\u0163\u0103rii sale, numai astfel va fi uimitor. El trebuie s\u0103-i exprime opiniile, dac\u0103 \u0163ine s\u0103 fie adev\u0103rat \u015fi admirat de g\u00e2nditori. El trebuie s\u0103 se arate concret\u00een cuget\u0103rile lui, numai astfel va avea un ideal.\u201d (Theodor Aman)<\/em><\/p>\nTradi\u0163ia Universit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Arte din Bucure\u015fti<\/em> coboar\u0103 spre 1859, c\u00e2nd personalit\u0103\u0163i complexe \u015fi remarcabile ca Theodor Aman<\/em> \u015fi Gheorghe Tattarescu<\/em> \u00eencep seria de memorii \u00een vederea \u00eenfiin\u0163\u0103rii unei institu\u0163ii moderne de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt artistic, inspirat\u0103 de modelul parizian.<\/p>\n Cu ocazia \u00eemplinirii unui secol \u015fi jum\u0103tate de la semnarea, \u00een iunie 1864, de c\u0103tre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a decretului de \u00eenfiin\u0163area \u015ecolii de Belle Arte din Bucure\u015fti<\/em>, Romfilatelia<\/strong> are prilejul de a introduce \u00een circula\u0163ie emisiunea de m\u0103rci po\u015ftale \u201e150 de ani de la \u00eenfiin\u0163area Universit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Arte\u201d<\/em><\/strong>.<\/p>\n Rememorarea primilor ani ai institu\u0163iei va oferi un exemplu al devotamentului acelor arti\u015fti care, de multe ori, \u015fi-au sacrificat timpul personal de lucru la opera pe care o elaborau, \u00een lini\u015ftea inspiratoare a atelierului, pentru edificarea unei alte opere, grandioas\u0103 \u015fi temeinic\u0103, de \u00eensemn\u0103tate na\u0163ional\u0103 \u015fi de valoare peren\u0103: \u015ecoala de Belle Arte<\/em>.<\/p>\n Sub directoratul lui Aman<\/em>, ea \u015fi-a definit o structur\u0103 adecvat\u0103 iar ulterior, sub \u00eendrumarea lui George Demetrescu Mirea, \u0163inuta ei academic\u0103 s-a consolidat, \u00een timp ce specializ\u0103rile oferite s-au diversificat prin includerea artelor decorative, al\u0103turi de tradi\u0163ionalele \u201earte majore\u201d. \u00cen 1930, \u015ecoala are \u00een sf\u00e2r\u015fit un nou regulament, are un nou rector de aproape un an, pe Camil Ressu \u015fi un nou nume: \u015ecoala Special\u0103 de Arte Frumoase<\/em>.<\/p>\n Ressu a fost ales atunci drept prim rector, conduc\u00e2nd destinele Academiei de Arte Frumoase, p\u00e2n\u0103 \u00een 1941.<\/p>\n Organizarea tradi\u0163ional\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului artistic a fost bulversat\u0103 de reforma pe care regimul comunist a impus-o \u00een 1948, \u00een urma c\u0103reia a luat na\u015ftere hibridul Institut de Art\u0103<\/em>, reunind facult\u0103\u0163ile de Muzic\u0103, Teatru, Coregrafie \u015fi Arte Plastice.<\/p>\n Autonomia va fi repede redob\u00e2ndit\u0103, prin fondarea, \u00een 1950, a Institutului de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu\u201d<\/em>, institu\u0163ie care, de-a lungul deceniilor urm\u0103toare, va reu\u015fi s\u0103-\u015fi p\u0103streze o \u0163inut\u0103 adecvat\u0103 misiunii sale, rectorii s\u0103i duc\u00e2nd o politic\u0103 de atragere a acelor figuri reprezentative pentru via\u0163a artistic\u0103 din perioada interbelic\u0103 \u015fi din primele decenii de dup\u0103 r\u0103zboi.<\/p>\n Un aspect important al deceniului al optulea, \u00een istoria Institutului de Arte Plastice<\/em>, \u00eel reprezint\u0103 \u00eenfiin\u0163area de noi sec\u0163ii \u015fi specializ\u0103ri.<\/p>\n Institutul de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu\u201d a intrat, \u00eenc\u0103 din primele zile ale lui 1990, \u00eentr-o faz\u0103 a reformelor structurale, \u00een condi\u0163iile libert\u0103\u0163ii de expresie.<\/p>\n Tot din acest an, denumirea de Institutul de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu\u201d<\/em> va deveni Academia de Arte<\/em>.<\/p>\n \u00cen 1998, Academia de Arte<\/em> a fost acreditat\u0103 ca universitate<\/em>, conform unui nou statut, durata studiilor s-a redus la patru ani. Apoi, \u00een 2002, Universitatea de Arte<\/em> a primit titulatura de Universitate Na\u0163ional\u0103<\/em>, acest lucru certific\u00e2nd nivelul de excelen\u0163\u0103 atins dup\u0103 un secol \u015fi jum\u0103tate de experimente educa\u0163ionale, prin d\u0103ruirea multor profesori care erau arti\u015fti, istorici de art\u0103 de prestigiu. Se certific\u0103 totodat\u0103 \u015fi locul important pe care \u00eel ocupau treptat \u00een via\u0163a artistic\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 exponen\u0163ii numeroaselor genera\u0163ii de absolven\u0163i.<\/p>\n Printre personalit\u0103\u0163ile remarcabile ale scenei artistice ale c\u0103ror destinesunt legate de Universitatea Na\u0163ional\u0103 de Arte, \u00een calitate de fo\u015fti profesori sau studen\u0163i, se reliefeaz\u0103 pregnant urm\u0103toarele nume: Theodor Aman, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, Victor Brauner, \u015etefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Gheorghe Petra\u015fcu<\/em>.<\/p>\n Universitatea Na\u0163ional\u0103 de Arte<\/em> se afl\u0103 \u00eentr-un proces de asimilare a unui model nou de comunicare. Elementele care se eviden\u0163iaz\u0103 \u00een cadrulacestui proces de transformare sunt tradi\u0163ia de bun\u0103 factur\u0103, \u015fcoala tehnic\u0103 vest-european\u0103 l\u00e2ng\u0103 care se p\u0103streaz\u0103 \u015fi tradi\u0163ia bizantin\u0103, preocup\u0103rile de viitor fiind legate de formarea unor cadre didactice capabile s\u0103 modifice sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din interiorul \u015fcolii, apte s\u0103 practice educa\u0163ia pentru formarea copiilor \u015fi tinerilor \u00een spiritul libert\u0103\u0163ii creatoare, a pre\u0163uirii valorilor \u015fi a operelor de art\u0103.<\/p>\n Timbrul din coli\u0163a emisiunii, av\u00e2nd valoarea nominal\u0103 de 8,10 lei<\/strong>, \u00eel ilustreaz\u0103 pe Theodor Aman<\/em>, unul dintre cei care au pus bazele unui \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt artistic de \u0163inut\u0103 academic\u0103 la Bucure\u015fti.<\/p>\n Imaginea de fa\u0163\u0103 \u00eel reprezint\u0103 pe Aman ca b\u0103rbat matur, \u00een jurulv\u00e2rstei de 50 de ani, sprijinit non\u015falant de o mas\u0103 sculptat\u0103. Se poate recunoa\u015fte \u00een acest interior recuzita specific\u0103 atelierelor de fotografii din a doua jum\u0103tate a secolului XIX, cu scenografii din carton imagin\u00e2nd coloane \u015fi alte detalii ornamentale, pentru completarea compozi\u0163iei.<\/p>\n Aman este primul artist rom\u00e2n cu studii complete la Ecole des Beaux – Arts, Paris, devenind modelatorul vie\u0163ii artistice moderne din Bucure\u015fti, ini\u0163iatorul Expozi\u0163iunii Arti\u015ftilor \u00een Via\u0163\u0103.<\/p>\n Pe man\u015feta coli\u0163ei este ilustrat\u0103 o imagine veche din atelierul maestrului George Demetrescu Mirea<\/em>, \u00een care pictorul profesor este \u00eenconjurat de elevii clasei sale de pictur\u0103 \u00een 1921. Era \u015feful sec\u0163iei de pictur\u0103, profesor titular\u015fi director al \u015ecolii de Arte Frumoase din Bucure\u015fti.<\/p>\n <\/p>\n