![\"sibiu_2007_emis_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2007\/06\/sibiu_2007_emis_M.jpg\")
<\/a>Romfilatelia, societatea specializat\u0103 \u00een editarea \u015fi comercializarea m\u0103rcilor po\u015ftale rom\u00e2ne\u015fti, al\u0103tur\u00e2ndu-se evenimentelor culturale de anvergur\u0103 care se desf\u0103\u015foar\u0103 pe tot parcursul anului 2007, la Sibiu, Capital\u0103 Cultural\u0103 European\u0103, a realizat o emisiune filatelic\u0103 dedicat\u0103 acestui eveniment major, de \u00eensemn\u0103tate na\u0163ional\u0103: SIBIU \u2013\nCAPITAL\u0102 CULTURAL\u0102 EUROPEAN\u0102 2007. \u00cen luna mai a anului 2004, \u00een cadrul reuniunii mini\u015ftrilor culturii din
\nstatele membre ale Uniunii Europene, desf\u0103\u015furat\u0103 pentru prima oar\u0103 \u201e\u00een format de 25\u201c la Bruxelles, Consiliul de Mini\u015ftri a desemnat ora\u015fele Luxemburg \u015fi Sibiu \u00een calitate de Capitale Europene ale Culturii pentru anul 2007.
\nAlegerea Rom\u00e2niei pentru a derula un program interna\u0163ional de o asemenea anvergur\u0103 – fiind prima \u0163ar\u0103 din estul Europei care organizeaz\u0103\u00a0 o Capital\u0103 Cultural\u0103 European\u0103, dup\u0103 l\u0103rgirea Uniunii Europene, precum \u015fi prima care se \u00eentemeiaz\u0103 pe un parteneriat Est-Vest, reprezint\u0103 pentru \u0163ara noastr\u0103 \u015fansa de a face cunoscut poporul rom\u00e2n, cu noi \u015fi multiple valen\u0163e str\u00e2ns legate de istoria sa \u015fi de tradi\u0163iile culturale comune cu cele ale popoarelor Europei.
\nCu str\u0103zile sale pietruite \u015fi casele construite \u00een stil saxon, ora\u015ful Sibiu (Hermannstadt), atestat documentar din anul 1191, este un adev\u0103rat muzeu \u00een aer liber. La tot pasul te a\u015fteapt\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu istoria, cu turnurile fort\u0103re\u0163ei medievale, cu monumentalitatea bisericilor sau cu unicitatea \u015fi valoarea deosebit\u0103 a exponatelor aflate \u00een cel mai mare muzeu \u00een aer liber din Europa – Muzeul Astra.
\nDar Sibiul ofer\u0103 \u015fi premiere na\u0163ionale sau mondiale cum ar fi : primul spital din Rom\u00e2nia (1292), prima farmacie din \u0163ar\u0103 (1494), prima moar\u0103 de h\u00e2rtie (1534), primul paratr\u0103snet din Sud-Estul Europei (1795), primul laborator de homeopatie din lume (1797), primul muzeu din Rom\u00e2nia – Brukenthal (1817), Podul Minciunilor (1859) – cel mai vechi pod metalic din \u0163ar\u0103, al doilea ora\u015f (dup\u0103 Timi\u015foara) din Europa care introduce tramvaiul electric (1904), prima Gr\u0103din\u0103\u00a0 Zoologic\u0103 din Rom\u00e2nia, amenajat\u0103 \u00een anul 1928.
\nSibiul anului 2007 reprezint\u0103 Rom\u00e2nia prin tradi\u0163iile sale, prin arhitectura sa, muzica, istoria, teatrul, prin Cioran, Blaga sau Goga, ori prin expozi\u0163iile \u015fi\u00a0 multiplele manifest\u0103ri culturale.
\nCultura Sibiului se transmite prin limbajul artei \u015fi al crea\u0163iei, prezent\u00e2ndu-se ca o adev\u0103rat\u0103 oglind\u0103 artistic\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00een care se reflect\u0103 \u015fi ospitalitatea\u00a0 sibienilor deja cunoscut\u0103 de \u00eentreaga Europ\u0103.
\nTimbrele emisiunii filatelice aduc \u00een prim plan imagini de epoc\u0103 ale unor monumente reprezentative ale vechiului Sibiu.
\nPe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 30 Bani reg\u0103sim imaginea Prim\u0103riei Vechi – Casa Altemberger, dup\u0103 numele primarului \u00een timpul c\u0103ruia a \u00eenceput construc\u0163ia cl\u0103dirii \u00een forma actual\u0103 \u015fi reprezint\u0103 cel mai important ansamblu de arhitectur\u0103 civil\u0103 gotic\u0103 din Transilvania.<\/p>\n
Cea mai veche parte a cl\u0103dirii este turnul-locuin\u0163\u0103 a c\u0103rui construc\u0163ie a \u00eenceput-o la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XV-lea Thomas Altemberger, primar al ora\u015fului \u00eentre 1470-1491. Al\u0103turi de imaginea Prim\u0103riei Vechi pe timbru se g\u0103se\u015fte un detaliu, \u201eCavaleri\u201c din altarul bisericii fortificate (sec. XV) din Dupu\u015f, atestat\u0103 documentar de la anul 1267.
\nPe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 50 Bani reg\u0103sim dou\u0103 cunoscute obiective turistice, Podul Minciunilor \u015fi Turnul Sfatului. Cel mai vechi
\npod metalic (din font\u0103) din Rom\u00e2nia, adic\u0103 Podul Culcat cum i se mai spune, a fost montat \u00een 1859, iar numele de Podul Minciunilor, este legat de
\nminciunile spuse de cei care st\u0103teau pe b\u0103nci, la taifas, \u00een vecin\u0103tatea podului.
\nTurnul Sfatului reprezint\u0103 simbolul ora\u015fului Sibiu \u015fi apare prima dat\u0103 men\u0163ionat \u00een 1370, ca fiind alipit cl\u0103dirii unde se aduna \u201esfatul ora\u015fului\u201c, de
\nunde a primit \u015fi numele pe care \u00eel poart\u0103 \u015fi ast\u0103zi. Pe acela\u015fi timbru este redat \u015fi un desen ce reprezint\u0103 doi or\u0103\u015feni sa\u015fi din secolul al XVIII-lea.
\nPe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 60 Bani este reprezentat\u0103 Biserica Parohial\u0103 Evanghelic\u0103 cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de Catedrala Evanghelic\u0103. Catedrala gotic\u0103 a fost construit\u0103 \u00een sec. XIV. Se \u015ftie cu exactitate anul c\u00e2nd a fost \u00eenceput\u0103 construirea turnului de 73 m: 1371. Cu toate c\u0103 o serie de vase de cult din argint aurit nu sunt accesibile publicului, piesele expuse se remarc\u0103 prin bog\u0103\u0163ie, originalitate, diversitate \u015fi valoare artistic\u0103 deosebit\u0103. Tot \u00een biseric\u0103 se afl\u0103 una din
\ncele mai frumoase cristelni\u0163e de bronz din \u0163ar\u0103, opera me\u015fterului Leonhardus din anul 1438. Orga a fost construit\u0103 \u00een anul 1672. Pe acela\u015fi timbru este reprodus un detaliu din pictura bisericii reprezent\u00e2nd\u00a0 R\u0103stignirea, pictur\u0103 realizat\u0103 \u00een sec. XV.
\nPe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 70 Bani este ilustrat\u0103 o imagine de ansamblu a Pie\u0163ei Mari pe la 1780. Aceast\u0103 Pia\u0163\u0103 se afl\u0103 \u00een centrul istoric al Sibiului \u015fi a fost atestat\u0103 pentru prima oar\u0103 ca pia\u0163\u0103 de cereale \u00eentr-un document din 1411. De-a lungul timpului acest loc a fost folosit pentru \u00eent\u00e2lniri dar \u015fi pentru execu\u0163iile publice. Pia\u0163a are o lungime de 142 m \u015fi o l\u0103\u0163ime de 93 m, fiind una dintre cele mai mari din Transilvania. Latura sudic\u0103 a fost declarat\u0103 monument arhitectural. Pe acela\u015fi timbru reg\u0103sim \u015fi imaginea unor \u0163\u0103rani din M\u0103rginimea Sibiului cu costumele lor tradi\u0163ionale, reproduc\u00e2nd un desen realizat \u00een secolul al XVIII-lea.
\nPe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 2,10 Lei sunt ilustrate Palatul Brukenthal \u015fi Statuia Sf. Nepomuk la 1935. Palatul Brukenthal este unul dintre cele mai \u00eensemnate monumente \u00een stil baroc din Rom\u00e2nia, construit \u00een etape, \u00eentre anii 1778-1788, pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal drept re\u015fedin\u0163\u0103 oficial\u0103 \u015fi pentru a ad\u0103posti colec\u0163iile sale, ele put\u00e2nd fi deja vizitate \u00een 1790, cu trei ani \u00eenaintea deschiderii Muzeului Louvre din Paris. Saloanele baroc, spa\u0163iile de recep\u0163ii \u015fi serate muzicale, p\u0103streaz\u0103 piese originale ale Palatului: sobele \u00een stil rococo \u015fi neoclasic, tapetul de m\u0103tase ro\u015fie \u015fi cel de h\u00e2rtie pictat \u00een stil oriental, candelabrele din sticl\u0103 de Murano \u015fi piese de mobilier transilv\u0103nean de secol XVIII. Muzeul Brukenthal a fost deschis oficial \u00een anul 1817, fiind astfel cel mai vechi muzeu din Centrul Europei. Statuia Sf\u00e2ntului Martir Johannes Nepomuk, realizat\u0103 la 1734, se afl\u0103 ast\u0103zi \u00een curtea casei parohiale a Bisericii Catolice din Pia\u0163a Mare. Pe acela\u015fi timbru reg\u0103sim portretul baronului Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei \u00een perioada 1777-1787.
\nPe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 5,60 Lei este reprezentat\u0103 o Panoram\u0103 a Sibiului \u00een 1790 – dup\u0103 un tablou, realizat de F. Neuhauser. Al\u0103turi de aceasta, pe timbru mai este ilustrat Turnul Por\u0163ii Cisn\u0103diei, existent \u00eentr-o acuarel\u0103 de J. B\u00f6bel.
\nPe coli\u0163a emisiunii filatelice este ilustrat\u0103 o reconstituire a Cet\u0103\u0163ii Sibiului de la mijlocul veacului al XVII-lea.<\/p>\n
Data de aparitie: 2007-06-11<\/p>\n