![\"Holoc_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2007\/02\/Holoc_M.jpg\")
<\/a> La data de 1 noiembrie 2005, Adunarea General\u00e3 a Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite a adoptat o rezolu\u0163ie prin care ziua de 27 ianuarie a devenit Ziua Interna\u0163ional\u00e3 de Comemorare a Holocaustului. La 27 ianuarie 1945, a fost eliberat de c\u00e3tre Alia\u0163i lag\u00e3rul de exterminare de la Auschwitz, unde au fost gazate trei milioane de persoane (90% dintre acestea fiind evrei).\n\u00cen aceast\u00e3 zi sunt comemora\u0163i to\u0163i cei care au suferit \u015fi murit \u00een timpul Holocaustului, pentru a se transmite actualelor \u015fi viitoarelor genera\u0163ii lec\u0163ia genocidului, \u00een scopul ca aceast\u00e3 pagin\u00e3 neagr\u00e3 a istoriei s\u00e3 nu se mai repete.
\nPentru marcarea acestei zile, Romfilatelia, societatea specializat\u00e3 \u00een editarea \u015fi comercializarea m\u00e3rcilor po\u015ftale, introduce \u00een circula\u0163ie emisiunea filatelic\u00e3 ZIUA INTERNA\u021aIONAL\u00c3 DE COMEMORARE A HOLOCAUSTULUI.
\nHolocaust \u00eenseamn\u00e3 distrugerea programat\u00e3 a evreilor din Europa de c\u00e3tre Germania nazist\u00e3 \u015fi alia\u0163ii ei, \u00een timpul celui de-al Doilea R\u00e3zboi Mondial (1939 – 1945). \u00cen cultura iudaic\u00e3, evreii definesc Holocaustul prin cuv\u00e2ntul Shoah (cuv\u00e2nt ebraic \u00eensemn\u00e2nd catastrof\u00e3 sau distrugere total\u00e3 ). Ca etimologie, cuv\u00e2ntul holocaust reune\u015fte grecescul holo (\u00eentreg) \u015fi caustos (ars), desemn\u00e2nd la origine o ofrand\u00e3 \u00een fl\u00e3c\u00e3ri sau un sacrificiu religios care este consumat \u00een \u00eentregime de fl\u00e3c\u00e3ri. Holocaustul a fost unul dintre cele mai \u00eengrozitoare acte de genocid din istorie. Cei care l-au s\u00e3v\u00e2r\u015fit au creat metodic mijloacele de a aduna \u015fi de a omor\u00ee milioane de oameni. Holocaustul a determinat elaborarea legilor interna\u0163ionale \u00eempotriva \u00eenc\u00e3lc\u00e3rii drepturilor omului.
\nLa sf\u00e2r\u015fitul celui de-al Doilea R\u00e3zboi Mondial, \u00een 1945, o mare parte din cultura laic\u00e3 \u015fi religioas\u00e3 a evreilor din Europa fusese distrus\u00e3 \u015fi aproape 6 milioane de evrei fuseser\u00e3 extermina\u0163i. Dintre ace\u015ftia, aproximativ 1,5 milioane erau copii. Dup\u00e3 r\u00e3zboi, Alia\u0163ii au constituit la N\u00fcrnberg, \u00een Germania, un Tribunal Militar Interna\u0163ional pentru a-i judeca pe liderii nazi\u015fti vinova\u0163i pentru crime de r\u00e3zboi \u015fi crime \u00eempotriva umanit\u00e3\u0163ii. \u00cen alte importante procese ale crimelor de r\u00e3zboi, desf\u00e3\u015furate \u00een 1945 \u015fi 1946, 22 de lideri marcan\u0163i ai Germaniei naziste au fost g\u00e3si\u0163i vinova\u0163i \u015fi 12 dintre ace\u015ftia au fost condamna\u0163i la moarte.
\n\u00cen Rom\u00e2nia, dup\u00e3 1945, au avut loc mai multe procese \u00een care au fost judeca\u0163i \u015fi condamna\u0163i cei responsabili de a fi s\u00e3v\u00e2r\u015fit Holocaustul \u00eempotriva evreilor din Rom\u00e2nia, Basarabia, Bucovina \u015fi Transnistria.
\nMai t\u00e2rziu, \u00een 1948, o rezolu\u021bie a Na\u0163iunilor Unite a stabilit c\u00e3 orice crim\u00e3 \u00eempotriva umanit\u00e3\u0163ii se supune legilor interna\u0163ionale, f\u00e3r\u00e3 a se putea prescrie urm\u00e3rirea celor acuza\u0163i de astfel de fapte. \u00cen baza acestei rezolu\u0163ii, Fran\u0163a a condamnat un num\u00e3r de fo\u015fti nazi\u015fti, iar Statele Unite ale Americii au revocat cet\u00e3\u0163enia c\u00e2torva colaboratori nazi\u015fti care emigraser\u00e3 \u00een aceast\u00e3 \u0163ar\u00e3.
\nMonumente \u015fi muzee dedicate Holocaustului s-au ridicat \u00een \u00eentreaga lume. \u00cen Germania \u015fi \u00een \u0163\u00e3rile europene care s-au aflat sub ocupa\u0163ie nazist\u00e3, r\u00e3m\u00e3\u015fi\u0163ele multor lag\u00e3re de concentrare \u015fi centre de execu\u0163ie au devenit muzee \u015fi gr\u00e3itoare dovezi ale atrocit\u00e3\u0163ilor comise. \u00cen \u0163\u00e3rile care nu au fost implicate \u00een evenimentele Holocaustului, guvernele \u015fi organiza\u0163iile supravie\u0163uitorilor au ridicat, de asemenea, monumente \u015fi muzee. Printre aceste organiza\u0163ii se num\u00e3r\u00e3 Yad Vashem, Autoritatea pentru Comemorarea Martirilor \u015fi Eroilor Holocaustului, care a fost \u00eenfiin\u0163at\u00e3 \u00een 1953, la Ierusalim, printr-un act al Parlamentului israelian, pentru a cinsti memoria evreilor uci\u015fi de c\u00e3tre nazi\u015fti. \u00cen Statele Unite ale Americii, dou\u00e3 muzee au fost inaugurate \u00een 1993: Muzeul Memorial al Holocaustului, \u00een Washington, care este destinat prezent\u00e3rii istoriei Holocaustului \u015fi Muzeul Toleran\u021bei, \u00een Los Angeles, California, care este dedicat luptei \u00eempotriva prejudec\u00e3\u0163ilor, intoleran\u0163ei, \u00eenc\u00e3lc\u00e3rii drepturilor omului \u015fi crimelor \u00eempotriva umanit\u00e3\u0163ii.
\nHolocaustul r\u00e3m\u00e2ne o ran\u00e3 ad\u00e2nc\u00e3 nu numai pentru cei care l-au tr\u00e3it, dar \u015fi deopotriv\u00e3 pentru \u00eentreaga umanitate.
\nPentru a nu permite ca istoria s\u00e3 repete asemenea cumplite tragedii, trebuie s\u00e3 ne reamintim mereu ororile Holocaustului.
\nEmisiunea a fost realizat\u00e3 pe baza materialului documentar pus la dispozi\u0163ie prin bun\u00e3voin\u0163a Institutului Na\u0163ional pentru Studierea Holocaustului din Rom\u00e2nia Elie Wiesel \u015fi a Comitetului Evreiesc American, editorul Albumului Belzec Memorial Museum, c\u00e3ruia \u00eei mul\u0163umim pentru permisiunea de a reproduce fotografia realizat\u00e3 de Edward Serotta.<\/p>\n
Data Aparitie:2007-01-27<\/p>\n