![\"blocde4sengor42x27mm\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2006\/03\/blocde4sengor42x27mm.jpg\")
<\/a> \u201eFrancofonia nu este un proiect terminat, ci un combat cultural permanent. O cultur\u00e3 este \u00eenainte de toate o voin\u0163\u00e3… cultura nu se mo\u015ftene\u015fte, ci se cucere\u015fte. Ceea ce trebuie s\u00e3 ne uneasc\u00e3 este obiectul acestei cuceriri.\u201c (Andr\u00e9 Malraux)\n\u00cen fiecare an, la 20 martie, se s\u00e3rb\u00e3tore\u015fte Ziua Interna\u0163ional\u00e3 a Francofoniei.
\nCu aceast\u00e3 ocazie, Romfilatelia, societatea specializat\u00e3 \u00een editarea \u015fi comercializarea m\u00e3rcilor po\u015ftale rom\u00e2ne\u015fti, introduce \u00een circuitul po\u015ftal emisiunea de timbre intitulat\u00e3 Centenar L\u00e9opold S\u00e9dar Senghor.
\nFrancofonia este ansamblul politico-cultural al popoarelor care folosesc \u00een mod obi\u015fnuit limba francez\u00e3.
\nTermenul de \u201efrancofonie\u201c a ap\u00e3rut \u00een 1880 c\u00e2nd geograful Onesime Reclus a definit astfel totalitatea \u0163\u00e3rilor care au \u00een comun folosirea limbii franceze ca limb\u00e3 na\u0163ional\u00e3 oficial\u00e3, de comunica\u0163ie interna\u0163ional\u00e3, de cultur\u00e3 sau de lucru.
\n20 martie este ziua c\u00e2nd, \u00een 1970, a luat fiin\u0163\u00e3 Agen\u0163ia de Cooperare Cultural\u00e3 \u015fi Tehnic\u00e3 (ACCT) cu sediul la Paris.
\nIni\u0163iativa cre\u00e3rii acestei organiza\u0163ii a apar\u0163inut unor personalit\u00e3\u0163i precum L\u00e9opold S\u00e9dar Senghor (Senegal), Habib Bourguiba (Tunisia), Hamani Diori (Niger), Norodom Sianuk (Vietnam).
\nAnul acesta, Rom\u00e2nia este gazda celei de-a XI-a reuniuni la nivel \u00eenalt (Sommet) a Organiza\u0163iei Interna\u0163ionale a Francofoniei (OIF).
\nPentru a marca 100 de ani de la na\u015fterea lui L\u00e9opold S\u00e9dar Senghor, cofondator al mi\u015fc\u00e3rii francofone, \u00een toat\u00e3 lumea francofon\u00e3 se vor desf\u00e3\u015fura manifest\u00e3ri care s\u00e3 omagieze aceast\u00e3 personalitate politic\u00e3 \u015fi cultural\u00e3 pe tot parcursul anului 2006, sub genericul \u201eAnul Senghor\u201c.
\nL\u00e9opold S\u00e9dar Senghor, primul pre\u015fedinte al Senegalului, \u00eentre 1960 -1980, a marcat istoria secolului XX ca p\u00e3rinte al ideii de \u201enegritudine\u201c \u015fi ca un ap\u00e3r\u00e3tor al \u201emetisajului cultural.\u201c \u00cen 1970 l-a numit prim ministru pe Abdou Diouf, actualul secretar general al OIF care l-a succedat la pre\u015fedin\u0163ia Senegalului, \u00een 1981.
\nPoet \u015fi eseist, Senghor a primit numeroase premii \u015fi distinc\u0163ii pentru activitatea sa artistic\u00e3. Dintre operele sale putem aminti lirica muzical\u00e3, intelectualist\u00e3 \u015fi filozofic\u00e3 (\u201eEtiopice\u201c, \u201eNocturne\u201c, \u201eElegii majore\u201c), eseuri (\u201eLimbajul \u015fi poezia negro-african\u00e3\u201c, \u201eEstetica negro-african\u00e3\u201c).
\nA fost membru al multor academii, universit\u00e3\u0163i \u015fi organiza\u0163ii, iar \u00een 1983, a devenit membru al Academiei Franceze.
\nTimp de peste o jum\u00e3tate de secol, via\u0163a, opera artistic\u00e3 \u015fi activitatea politic\u00e3 a lui Senghor, au avut un numitor comun: francofonia, care, pentru fostul pre\u015fedinte al Senegalului a fost \u015fi \u201eeste acest umanism integral care se \u0163ese \u00een jurul P\u00e3m\u00e2ntului: aceast\u00e3 simbioz\u00e3 de energii adormite a tuturor continentelor, a tuturor raselor care se trezesc la contactul c\u00e3ldurii lor complementare.\u201c (L\u00e9opold S\u00e9dar Senghor – Revista Esprit, noiembrie 1962).<\/p>\n
Data Aparitie:2006-03-20<\/p>\n