![\"Tulcea_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2015\/09\/Tulcea_M.jpg\")
<\/a> \u201eUn ora\u015f \u015fi o lume aflat\u00e3 la grani\u0163a a dou\u00e3 universuri at\u00e2t de diferite: cel al Imperiului Otoman \u015fi cel al Europei.\u201d<\/em> (Nicolae Ariton)<\/em><\/strong><\/p>\n\u201e(…) Tulcea. Aici Dun\u00e3rea face o curb\u00e3 larg\u00e3 spre miaz\u00e3zi \u015fi-mpinge ora\u015ful \u00eentre dou\u00e3 dealuri uscate, pietroase, pe spinarea c\u00e3rora morile de v\u00e2nt, puse la r\u00e2nd, se arat\u00e3 \u00een zarea albastr\u00e3 a cerului ca ni\u015fte cer\u015fetori g\u00e2rbovi\u0163i, cu bra\u0163ele-ntinse\u201d<\/em>; astfel prezenta Alexandru Vlahu\u0163\u00e3 ora\u015ful dun\u00e3rean \u00een descrierea Rom\u00e2niei Pitore\u015fti<\/em>.<\/p>\n \u00cen perioada roman\u00e3 (sec. I-VII p.Chr.) se consemneaz\u00e3 existen\u0163a a\u015fez\u00e3rii dun\u00e3rene, atunci denumit\u00e3 cetatea Aegyssus<\/em>, men\u0163ionat\u00e3 \u00een Epistulae ex Ponto<\/em> (\u201ePonticele\u201d) ale poetului roman Ovidius. Informa\u0163ii pre\u0163ioase asupra perioadei medio-bizantine apar\u0163in lui Constantin Porfirogenetul, sec. X p.Chr. Cea mai timpurie men\u0163iune cunoscut\u00e3 despre Tulcea se reg\u00e3se\u015fte \u00een documentele de cancelarie otomane, dat\u00e2nd din primii ani ai secolului al XVI-lea. \u00centr-un registru din anul 1502 este consemnat ca satul Tulcea, hass<\/em> al sangeacbeiului (Silistra). M\u00e3rturiile c\u00e3l\u00e3torilor str\u00e3ini din sec. XVI-XVII includ Tulcea printre cele mai importante localit\u00e3\u0163i din zona Dun\u00e3rii de Jos.<\/p>\n Romfilatelia<\/strong> dedic\u00e3 ora\u015fului dobrogean emisiunea de m\u00e3rci po\u015ftale Ora\u015fe dun\u00e3rene, Tulcea<\/em><\/strong>, prin ilustrarea a patru obiective turistice incluse \u00een patrimoniul cultural al locului.<\/p>\n Timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 3,00 lei<\/strong> \u00eenf\u00e3\u0163i\u015feaz\u00e3 Monumentul Independen\u0163ei<\/em><\/strong>, monument ce face trimitere la eroii c\u00e3zu\u0163i \u00een R\u00e3zboiul de Independen\u0163\u00e3 (1877-1878), aici g\u00e3sindu-se de asemenea ruinele cet\u00e3\u0163ii Aegyssus.<\/p>\n Execu\u0163ia monumentului a fost \u00eencredin\u0163at\u00e3 sculptorului Giorgio Vasilescu, iar dup\u00e3 moartea acestuia, sculptorului Constantin B\u00e3l\u00e3cescu. Ansamblul a fost finalizat \u00een 1899, dar a fost inaugurat pe 2 mai 1904, \u00een prezen\u0163a Regelui Carol I. La baza obeliscului, se aflau 2 elemente sculpturale: un doroban\u0163 cu arma pe um\u00e3r \u015fi o goarn\u00e3 \u00een m\u00e2n\u00e3, respectiv un vultur uria\u015f cu aripile deschise. Monumentul Independen\u0163ei a fost ref\u00e3cut \u00een 1932, dup\u00e3 distrugerea sa \u00een perioada 1916-1918, \u00eens\u00e3 abia \u00een 1977 avea s\u00e3-\u015fi recapete forma ini\u0163ial\u00e3, cu statuia doroban\u0163ului \u015fi a vulturului, gra\u0163ie contribu\u0163iei sculptorului Cristea Grosu.<\/p>\n Pe fa\u0163ada principal\u00e3 a piedestalului era montat\u00e3 o plac\u00e3 cu textul: \u201eRidicatu-sa acest monument de cet\u00e3\u0163enii tulceni ai \u0163\u00e3rii, \u00een anul MDCCCXCIX spre vecinica amintire a readucerii Dobrogei la c\u00e3minul str\u00e3mo\u015fesc prin vitejia armatei rom\u00e2ne sub conducerea Regelui Carol I\u201d. (MDCCCXCIX = 1899)<\/em><\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 3,30 lei<\/strong> este ilustrat Colegiul Dobrogean \u201eSpiru Haret\u201d<\/em><\/strong>, cea mai veche institu\u0163ie de \u00eenv\u00e3\u0163\u00e3m\u00e2nt liceal din jude\u0163, \u00eenfiin\u0163at \u00een 1883 sub forma Gimnaziului Real de B\u00e3ie\u0163i \u015fi transformat \u00een liceu \u00een 1897. Un sprijin deosebit l-a acordat \u015fcolii \u00een acea perioad\u00e3 omul de \u015ftiin\u0163\u00e3 \u015fi pedagogul Spiru Haret, pe atunci ministru al Instruc\u0163iunii Publice. \u00cen 1903 se d\u00e3 liceului numele de Principele Carol<\/em>, iar la 1 decembrie 1916 liceul se \u00eenchide \u00een timpul regimului de ocupa\u0163ie militar\u00e3 bulgar\u00e3-german\u00e3-turc\u00e3, relu\u00e2ndu-\u015fi activitatea \u00een 1918. P\u00e2n\u00e3 \u00een 1928, liceul a func\u0163ionat \u00een fosta proprietate a Pa\u015fei Ahmed Resim, care va fi demolat\u00e3 pentru a face loc actualului sediu al institu\u0163iei de \u00eenv\u00e3\u0163\u00e3m\u00e2nt.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 4,30 lei<\/strong> este ilustrat\u00e3 imaginea Geamiei Aziziye<\/em><\/strong> (cunoscut\u00e3 sub numele de Geamia Sultanului Abdul Aziz), l\u00e3ca\u015f de cult \u015fi monument istoric, inaugurat \u00een 1863.<\/p>\n L\u00e3ca\u015ful a fost ridicat \u00een stilul geamiei vechi, \u00een timpul domniei sultanului Abdul Aziz, al c\u00e3rui nume \u00eel \u015fi poart\u00e3. Construc\u0163ia din piatr\u00e3, c\u00e3r\u00e3mid\u00e3 \u015fi lemn, ad\u00e3poste\u015fte o camer\u00e3 cu destina\u0163ia de sal\u00e3 de rug\u00e3ciuni pentru persoanele de rit musulman. L\u00e2ng\u00e3 cl\u00e3dire se \u00eenal\u0163\u00e3 un minaret de 25 de metri, cu un diametru de 3,55 de metri, fiind ref\u00e3cut \u00een 1897.<\/p>\n Monumentul se caracterizeaz\u00e3 prin simplitate, fiind construit \u00een stil maur, cu sanctuarul \u00een form\u00e3 p\u00e3trat\u00e3, interiorul p\u00e3str\u00e2nd acelea\u015fi caracteristici ale ornamenta\u0163iei orientale (\u00een \u00eenc\u00e3pere pot fi g\u00e3site inscrip\u0163ii d\u00e3ltuite, cu litere arabe).<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 14,50 lei<\/strong> este ilustrat\u00e3 Catedrala Episcopal\u00e3 Sf\u00e2ntul Nicolae<\/em><\/strong>.<\/p>\n Catedrala a fost construit\u00e3 pe locul unde rom\u00e2nii din satul Be\u015ftepe ridicaser\u00e3 o bisericu\u0163\u00e3 de lemn. Piatra de temelie a actualei biserici a fost pus\u00e3 \u00een 1862 de c\u00e3tre Mitropolitul Dionisie al Durostorului, pisania de la intrare st\u00e2nd drept m\u00e3rturie: \u201eAcest sf\u00e2nt l\u00e3ca\u015f cu patronul Sf. Ierarh Nicolae, din ora\u015ful Tulcea, s-a cl\u00e3dit \u00een anul 1865, \u00een timpul st\u00e3p\u00e2nirii turce\u015fti, al\u00e3turi de vechea bisericu\u0163\u00e3\u201d<\/em>. Catedrala are o \u00een\u00e3l\u0163imede aproximativ 30 m, fiind \u00een form\u00e3 de cruce \u015fi urm\u00e2nd stilul bizantin cu trei turle. Este construit\u00e3 din piatr\u00e3 \u015fi c\u00e3r\u00e3mid\u00e3 \u015fi pictat\u00e3 \u00een interior \u00een ulei. Tavanul este format din 15 bol\u0163i, sprijinite pe 8 st\u00e2lpi masivi. Pictura \u00een stil renascentist a fost executat\u00e3 \u00een 1905-1906, de pictor-profesor D. Marinescu, de la \u015fcoala de Arte Frumoase din Bucure\u015fti.<\/p>\n \u00cen anul 1867, merg\u00e2nd spre Constantinopol, cu vaporul pe Dun\u00e3re, pentru investitur\u00e3, Regele Carol I s-a oprit la Tulcea, \u00een urma invita\u0163iei f\u00e3cute de c\u00e3tre Matesatiful de atunci al Dobrogei, Ismail Pa\u015fa. Carol I a vizitat Biserica Sf. Nicolae, care era \u00eenc\u00e3 \u00een construc\u0163ie la acea vreme, don\u00e2nd bisericii un potir din metal comun, alb, o stelu\u0163\u00e3 \u015fi un disc, precum \u015fi 100 de galbeni. Astfel, Biserica Sf. Nicolae dispune \u00een prezent de un important num\u00e3r de obiecte din metale pre\u0163ioase, printre care \u015fi o Sf. Evanghelie, edi\u0163ie 1888, \u00eembr\u00e3cat\u00e3 \u00een argint. Aceasta a devenit \u00een 2008 Catedrala Episcopal\u00e3 a nou \u00eenfiin\u0163atei Eparhii a Tulcei.<\/p>\n <\/p>\n