![\"Tezaur_BNR_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2015\/09\/Tezaur_BNR_M.jpg\")
<\/a> Prin valoarea simbolic\u00e3 \u015fi cultural\u00e3 pe care a dob\u00e2ndit-o de-a lungul timpului, moneda \u015fi-a dep\u00e3\u015fit cu mult func\u0163ia de mijloc de schimb \u015fi de tezaurizare avut\u00e3 ini\u0163ial. Grecii \u015fi romanii, \u00eenainta\u015fi ai civiliza\u0163iei europene, au fost cei care au transmis tradi\u0163ia baterii monedelor, devenit\u00e3 simbol al suveranit\u00e3\u0163ii statelor. Printre cele mai valoroase colec\u0163ii din patrimoniul na\u0163ional, se afl\u00e3 la loc de cinste cea a B\u00e3ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, c\u00e3reia Romfilatelia<\/strong> \u00eei dedic\u00e3 emisiunea alc\u00e3tuit\u00e3 din 4 m\u00e3rci po\u015ftale Colec\u0163ia Numismatic\u00e3 a B\u00e3ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, Tezaure Monetare<\/em><\/strong>.<\/p>\nPe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 2,00 lei<\/strong> este reprezentat Kosonul<\/strong>, singura moned\u00e3 dacic\u00e3 de aur cunoscut\u00e3 p\u00e2n\u00e3 \u00een prezent.<\/p>\n Men\u0163ionate pentru prima dat\u00e3 \u00een secolul al XVI-lea de c\u00e3tre Erasmus din Rotterdam, monedele de tip Koson reprezint\u00e3 unul dintre capitolele cele mai interesante ale numismaticii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n Denumirea de \u201cKoson\u201d desemneaz\u00e3 o moned\u00e3 de aur cu greutatea de circa opt grame \u015fi jum\u00e3tate \u015fi diametrul cuprins \u00eentre 18-22 mm, care red\u00e3 pe una din fe\u0163e un vultur st\u00e2nd spre st\u00e2nga, pe un sceptru, \u0163in\u00e2nd o cunun\u00e3 \u00een gheara dreapt\u00e3, iar pe cealalt\u00e3 fa\u0163\u00e3 trei personaje, un consul \u00eentre doi lictori, merg\u00e2nd spre st\u00e2nga \u015fi \u00een exerg\u00e3 legenda \u039a\u039f\u03a3\u03a9\u039d \u00een limba greac\u00e3. De obicei, \u00een fa\u0163a primului lictor apare o monogram\u00e3.<\/p>\n De-a lungul timpului, monedelor de tip Koson le-au fost atribuite origini foarte diferite. \u00centruc\u00e2t reprezent\u00e3rile care apar pe aversul \u015fi reversul acestor piese sunt inspirate de doi denari romani republicani, emi\u015fi \u00een anii 73, respectiv 54 a. Chr., iar aproape toate descoperirile cunoscute provin din Transilvania, cei mai mul\u0163i numisma\u0163i \u015fi istorici consider\u00e3 c\u00e3 monedele de aur de tip Koson au fost emise \u00een a doua jum\u00e3tate a secolului I a. Chr. de c\u00e3tre un rege dac ce purta acest nume.<\/p>\n \u00cen colec\u0163ia numismatic\u00e3 a B\u00e3ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei se g\u00e3sesc 211 piese de acest tip, ce provin dintr-un mare tezaur descoperit \u00een 1996 \u00een apropiere de Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei.<\/p>\n Cele mai vechi monede de argint de pe teritoriul Rom\u00e2niei au fost b\u00e3tute \u00een secolul al V-lea a. Chr., la Istros (Histria), important centru comercial de pe coasta de vest a M\u00e3rii Negre. Ele aveau \u00eenf\u00e3\u0163i\u015fate pe avers dou\u00e3 capete de tineri, dintre care unul inversat, iar pe revers emblema cet\u00e3\u0163ii, vulturul pe delfin, \u00eempreun\u00e3 cu legenda I\u03a3T, I\u03a3TP sau I\u03a3TPI. \u00cen secolele IV-III a. Chr., Istros a b\u00e3tut o cantitate foarte mare de monede de acest tip, deosebindu-se de primele emisiuni prin calitate \u015fi stil, prin legenda I\u03a3TPIH \u015fi prin sigle sau monograme ce apar pe revers.<\/p>\n \u00cen colec\u0163ia numismatic\u00e3 a B\u00e3ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei se p\u00e3streaz\u00e3 c\u00e2teva tezaure alc\u00e3tuite din Drahme histriene<\/strong> descoperite pe teritoriul Dobrogei, unul dintre acestea fiind ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 2,40 lei<\/strong>.<\/p>\n Imaginea str\u00e3mo\u015fului leului rom\u00e2nesc, Talerul<\/strong>, se g\u00e3se\u015fte pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 8,10 lei<\/strong>. Acesta a p\u00e3truns, \u00eencep\u00e2nd din secolulal XVI-lea, \u00een \u00eentreg spa\u0163iul european. \u00cen \u021a\u00e3rile Rom\u00e2ne, talerul a circulat \u00eentr-o multitudine de variante tipologice. S-a r\u00e3sp\u00e2ndit \u00eens\u00e3 cu deosebire leeuwendaalder-ul<\/em> emis \u00een Provinciile Unite ale \u021a\u00e3rilor de Jos. \u00cen \u021a\u00e3rile Rom\u00e2ne i s-a dat denumirea de Taler-Leu<\/em>, apoi i s-a spus simplu Leu<\/em>.<\/p>\n Leeuwendaalder-ul, ce \u00eenf\u00e3\u0163i\u015fa pe revers un leu ridicat pe labele din spate, a fost at\u00e2t de popular \u00eenc\u00e2t no\u0163iunea de leu a fost asimilat\u00e3 cu aceea de ban (moned\u00e3) \u015fi a f\u00e3cut ca \u00een Moldova \u015fi \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u00e3 s\u00e3 r\u00e3m\u00e2n\u00e3 \u00een memoria colectiv\u00e3 cu rolul de unitate de referin\u0163\u00e3 \u015fi dup\u00e3 ce a disp\u00e3rut din circula\u0163ie. De\u015fi, p\u00e2n\u00e3 la adoptarea legii monetare din 1867, pl\u00e3\u0163ile se f\u00e3ceau \u00een monede reale, cu valori \u015fi provenien\u0163e diverse, la un curs prestabilit, \u00een rela\u0163iile de schimb locale s-a impus ca etalon Leul de calcul. \u0218i astfel, leului avea s\u00e3 i se atribuie firesc rolul de moned\u00e3 na\u0163ional\u00e3 prin legea men\u0163ionat\u00e3, iar primele monede de argint cu valoare nominal\u00e3 de 1 leu au fost b\u00e3tute trei ani mai t\u00e2rziu. Moneda avea pe avers efigia regelui Carol I \u015fi legenda circular\u00e3 \u201cCAROL I DOMNUL ROMANIEI\u201d, iar pe revers, \u00eentr-o cunun\u00e3 de frunze de laur \u015fi stejar, \u201e1 LEU 1870\u201d.<\/p>\n Tezaurul de leeuwendaalderi descoperit \u00een \u00eemprejurimile ora\u015fului Gala\u0163i, aflat \u00een colec\u0163ia numismatic\u00e3 a B\u00e3ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, este alc\u00e3tuit din 92 de piese emise de c\u00e3tre Provinciile Unite ale \u021a\u00e3rilor de Jos, precum \u015fi de ora\u015fele imperiale Campen \u015fi Zwolle, \u00eentre anii 1604-1653.<\/p>\n Ducatul vene\u0163ian<\/strong> este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 14,50 lei<\/strong>. \u00cen perioada medieval\u00e3, \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u00e3 \u015fi Moldova au circulat mai multe tipuri de monede str\u00e3ine din aur. \u00cen secolele XIV-XVI, mai cu seam\u00e3 c\u00e3tre sf\u00e2r\u015fitul perioadei, \u00een condi\u0163iile \u00een care \u021a\u00e3rile Rom\u00e2ne aveau s\u00e3 \u00eenceteze s\u00e3 mai bat\u00e3 monede proprii, au cunoscut o larg\u00e3 r\u00e3sp\u00e2ndire perperii bizantini, duca\u0163ii vene\u0163ieni \u015fi cei ungure\u015fti. Chiar dac\u00e3,\u00eencep\u00e2nd din secolul al XVI-lea, s-a diversificat mult provenien\u0163a emisiunilor de aur, ducatul b\u00e3tut la Vene\u0163ia, cunoscut \u015fi sub denumirea de zecchin sau zecchino, \u015fi-a p\u00e3strat rolul dob\u00e2ndit anterior. Al\u00e3turi de duca\u0163ii \u021a\u00e3rilor de Jos, de cei ai Ungariei \u015fi de cei emi\u015fi \u00een Imperiul Romano-German, ducatul vene\u0163ian a continuat s\u00e3 domine circula\u0163ia monedei cu valoare ridicat\u00e3 p\u00e2n\u00e3 \u00een secolul al XVIII-lea.<\/p>\n \u00cen colec\u0163ia numismatic\u00e3 a BNR se afl\u00e3 un tezaur alc\u00e3tuit din duca\u0163i vene\u0163ieni b\u00e3tu\u0163i \u00een secolele XVII-XVIII.<\/p>\n <\/p>\n