![\"BUCURESTI_555_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2014\/09\/BUCURESTI_555_M.jpg\")
<\/a><\/p>\nPeste cinci veacuri de istorie, cultur\u00e3 \u0219i identitate rom\u00e2neasc\u00e3: acesta este Bucure\u0219tiul \u00een care str\u00e3mo\u0219i ino\u0219tri au construit Rom\u00e2nia modern\u00e3, prin consolidarea spiritual\u00e3 \u0219i institu\u021bional\u00e3 a profilului identitar \u0219i unit\u00e3\u021bii poporului rom\u00e2n. Ast\u00e3zi, Bucure\u0219tiul se prezint\u00e3 ca unul dintre cele mai mari ora\u0219e ale continentului \u00een care arhitectura ultimilor ani \u0219i stilul vibrant de via\u021b\u00e3 al locuitorilor s\u00e3i fac din capitala Rom\u00e2niei un punct de reper pe harta Europei.<\/p>\n
Prima atestare istoric\u00e3 a Bucure\u0219tiului dateaz\u00e3 din 20 septembrie 1459, fiind men\u021bionat ca una dintre re\u0219edin\u021bele domnitorului Vlad \u021aepe\u0219. La \u00eemplinirea a 555 de ani de la prima men\u021bionare a ora\u0219ului \u0219i consacrarea sa oficial\u00e3 ca re\u0219edin\u021b\u00e3 domneasc\u00e3, Romfilatelia<\/strong> dedic\u00e3 \u201eora\u0219ului lui Bucur\u201d emisiunea aniversar\u00e3 Bucure\u0219ti, 555 de ani de existen\u021b\u00e3<\/em><\/strong>, prin care este ilustrat\u00e3 una din fa\u021betele emblematice ale ora\u0219ului: arhitectura modern\u00e3, cl\u00e3dit\u00e3 \u00een secolul al XIX-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al XX-lea. Emisiunea este alc\u00e3tuit\u00e3 din \u0219ase timbre po\u0219tale care ilustreaz\u00e3 cl\u00e3diri simbolice ale Bucure\u0219tiului modern de la cump\u00e3na secolelor XIX-XX, \u0219i timbrul coli\u021bei pe care este reprezentat\u00e3 F\u00e2nt\u00e2na Zodiac<\/em> din Parcul Carol.<\/p>\n Pe timbrul cu valoare nominal\u00e3 de 3,30 lei<\/strong> este ilustrat Palatul B\u00e3ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei<\/strong>.<\/p>\n Construit pe terenul unui han dat\u00e2nd din secolul al XVII-lea, cl\u00e3direa este un element arhitectural de referin\u021b\u00e3 al moderniz\u00e3rii urbane bucure\u0219tene din acea perioad\u00e3 care se identific\u00e3 cu opera mai multor arhitec\u021bi forma\u021bi \u00een Fran\u021ba. Construc\u021bia Palatului a \u00eenceput \u00een 1883 \u0219i s-a terminat \u00een 1900. Cl\u00e3direa a fost ridicat\u00e3 \u00een stilul Rena\u0219terii franceze, prelu\u00e2nd de asemenea elemente din Clasicismul francez, iar \u201estructura de rezisten\u021b\u00e3 \u0219i materialele folosite sunt \u00een deplin\u00e3 concordan\u021b\u00e3 cu tehnica cea mai modern\u00e3 a sf\u00e2r\u0219itului de secol XIX\u201d (N. Lascu). Astfel, utilizarea sistemelor tradi\u021bionale, precum zid\u00e3ria portant\u00e3 \u0219i boltirea zonei centrale a subsolului, este completat\u00e3 cu utilizarea consistent\u00e3 a noilor materiale de construc\u021bie, \u00een special a metalului. Acoperi\u0219ul se remarc\u00e3 prin cele cinci cupole inspirate de cele ale Turnului Orologiului Palatului Luvru. Interiorul de excep\u021bie impresioneaz\u00e3 at\u00e2t prin elementele de decor (precum \u0219emineurile, candelabrele, ferestrele circulare sau picturile murale), c\u00e2t \u0219i prin sc\u00e3rile monumentale.<\/p>\n O alt\u00e3 bijuterie arhitectural\u00e3 a Capitalei este actualul Palat al Patriarhiei<\/strong>, reprezentat pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 4,30 lei<\/strong>. Istoria locului \u00eencepe la jum\u00e3tatea secolului al XVII-lea c\u00e2nd se men\u021bioneaz\u00e3 Dealul Mitropoliei (ast\u00e3zi Dealul Patriarhiei) ca fiind acoperit cu vi\u021b\u00e3 de vie din proprietatea domnitorilor \u021b\u00e3rii \u0219i ad\u00e3postind de asemenea un complex m\u00e3n\u00e3stiresc.<\/p>\n Palatul Patriarhiei a fost ridicat \u00eentre 1656-1658 de c\u00e3tre domnitorul Constantin \u0218erban Basarab, cunosc\u00e2nd schimb\u00e3ri \u00een mai multe r\u00e2nduri. Printre acesteaeste cea din 1907 c\u00e2nd se \u00eenlocuie\u0219te fostul palat, ce servea drept sediul Adun\u00e3rii Deputa\u021bilor al c\u00e3rei pre\u0219edinte era, conform cutumei, Mitropolitul, cu noua cl\u00e3dire, opera arhitectului Dimitrie Maimarolu, prima lucrare de beton armat din Rom\u00e2nia.<\/p>\n Fa\u021bada construc\u021biei, realizat\u00e3 \u00een stil neo-clasic, are o lungime de 80 m, iar corpul intr\u00e3rii este decro\u0219at, av\u00e2nd un peristil format din 6 coloane ionice. Cupola cl\u00e3dirii, ce va fi ref\u00e3cut\u00e3 dup\u00e3 cutremurul din 1940, estea sem\u00e3n\u00e3toare cu cea a Ateneului. Fa\u021bada este ornat\u00e3 cu pila\u0219trii pe dou\u00e3 nivele, iar corpurile de col\u021b sunt decorate \u0219i dominante.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 4,50 lei<\/strong> este \u00eenf\u00e3\u021bi\u0219at\u00e3 o alt\u00e3 crea\u021bie des\u00e3v\u00e2r\u0219it\u00e3 a arhitectului Ion D. Berindei – Casa Toma Stelian<\/strong>, apar\u021bin\u00e2nd ministrului Justi\u021biei din acea vreme.<\/p>\n Donat\u00e3 ulterior statului rom\u00e2n, casa a devenit muzeu de art\u00e3, conform dorin\u021bei proprietarului. Colec\u021bia de art\u00e3 a ministrului Toma Stelian num\u00e3ra peste 500 de picturi \u0219i c\u00e2teva zeci de sculpuri, apar\u021bin\u00e2nd unor arti\u0219ti rom\u00e2ni de renume.<\/p>\n \u00cencep\u00e2nd cu anul 1950, cl\u00e3direa a servit drept sediu al Uniunii Scriitorilor. Ref\u00e3cut\u00e3 \u00een urma cutremurului din 1977, casa dob\u00e2nde\u0219te un aspect schimbat, fa\u021bada devenind mult mai sobr\u00e3.<\/p>\n Ini\u021bial, cl\u00e3direa se m\u00e2ndrea cu elemente arhitecturale specifice at\u00e2t stilului clasic, simetric, c\u00e2t \u0219i din repertoriul caracteristic arhitectului Berindei precum ferestrele cu parape\u021bi, corni\u0219e proeminente, intrarea marcat\u00e3 de o marchiz\u00e3 din sticl\u00e3 \u0219i fier forjat.<\/p>\n Interiorul casei este elegant \u0219i opulent, pere\u021bii fiind decora\u021bi cu picturi tematice \u0219i accesorii fine de epoc\u00e3.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 5,00 lei<\/strong>, este ilustrat Palatul Kre\u021bulescu<\/strong>, cl\u00e3dire istoric\u00e3 construit\u00e3 la \u00eenceputul secolului al XX-lea, apar\u021bin\u00e2nd familiei Kre\u021bulescu.<\/p>\n Dup\u00e3 ridicarea la 1700 a primei construc\u021bii pe terenul actual, cl\u00e3direa va cunoa\u0219te \u00een timp nenum\u00e3rate modific\u00e3ri radicale, mai mul\u021bi arhitec\u021bi pun\u00e2ndu-\u0219i amprenta asupra acestuia. \u00cenf\u00e3\u021bi\u0219area de ast\u00e3zi se datoreaz\u00e3 arhitectului rom\u00e2n Petre Antonescu, ce reconstruie\u0219te cl\u00e3direa la cererea mo\u0219tenitoarei Elena Kre\u021bulescu, \u00een stilul Rena\u0219terii franceze. Decora\u021biile \u0219i pre\u021biozitatea se remarc\u00e3 at\u00e2t la interior, c\u00e2t \u0219i la exterior. Astfel se pot \u00eent\u00e2lni plafoane cu ornamente din lemn gravate sau modele de stucco care imit\u00e3 culoarea \u0219i textura lemnului.<\/p>\n Dac\u00e3 \u00een perioada interbelic\u00e3 acesta a ad\u00e3postit Muzeul de Art\u00e3 Religioas\u00e3, \u00een prezent, el este sediul UNESCO – Centrul European de \u00cenv\u00e3\u021b\u00e3m\u00e2nt Superior.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 6,00 lei<\/strong> este reprezentat Palatul Facult\u00e3\u021bii de Medicin\u00e3<\/strong>, cl\u00e3dire ce g\u00e3zduie\u0219te Universitatea de Medicin\u00e3 \u0219i Farmacie \u201eCarolDavila\u201d din Bucure\u0219ti<\/strong>.<\/p>\n Monument arhitectural ridicat \u00eentre 1902-1903 \u00een stil neoclasic francez, dup\u00e3 planurile arhitectului elve\u021bian Louis Blanc, palatul este construit din piatr\u00e3, pe trei etaje.<\/p>\n Monumentala intrare principal\u00e3 este str\u00e3juit\u00e3 de coloane ionice, iar subsolul, construit din piatr\u00e3, reprezint\u00e3 de fapt soclul pe care este ridicat\u00e3 cl\u00e3direa format\u00e3 din 3 etaje. Fa\u021bada principal\u00e3, simetric\u00e3 este format\u00e3 dintr-un parter \u00eenalt \u00een apareiaj, \u00een care pot fi observate ferestrele \u00een arc de cerc.<\/p>\n Corpul central, construit \u00een rezalit, prezint\u00e3 o colonad\u00e3 \u0219i un fronton bogat ornat. Col\u021burile fa\u021badei, scoase \u00een fa\u021b\u00e3, ad\u00e3postesc sc\u00e3rile care permit accesul spre etajele superioare. Fa\u021bada dinspre parcul din curtea palatului este desf\u00e3\u0219urat\u00e3 simetric fa\u021b\u00e3 de cele dou\u00e3 volume masive din capetele acoperite cu cupole \u0219i prezint\u00e3 cinci arce.<\/p>\n Edificiul este printre cele mai frumoase din Bucure\u0219ti, dar \u0219i printre cele mai valoroase datorit\u00e3 rolului pe care l-a avut \u00eenc\u00e3 de la \u00eenceputul secolului trecut \u00een evolu\u021bia \u00eenv\u00e3\u021b\u00e3m\u00e2ntului medical rom\u00e2nesc.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 9,10 lei<\/strong> este reprezentat Muzeul Na\u021bional de Geologie<\/strong>. \u00cen prezent, acesta se g\u00e3se\u0219te \u00een cl\u00e3direa menit\u00e3 s\u00e3 g\u00e3zduiasc\u00e3 Institutul Geologic al Rom\u00e2niei fondat \u00een 1906 din ordinul Regelui Carol I, cu scopul de a \u00eendeplini rolul unui serviciu geologic na\u021bional<\/em>.<\/p>\n Cl\u00e3direa se afl\u00e3 printre punctele de reper arhitecturale ale Bucure\u0219tiului de la \u00eenceputul secolului trecut, fiind construit\u00e3 dup\u00e3 planurile arhitectului Victor \u0218tef\u00e3nescu, \u00een stil neobr\u00e2ncovenesc, cu mobilier masiv din stejar la interior \u0219i o scar\u00e3 \u00een spiral\u00e3 ce ducea la balconul care \u00eenconjura sala bibliotecii cu un br\u00e2u. \u00cenc\u00e3 de la \u00eenfiin\u021bare, institutul a g\u00e3zduit o activitate dinamic\u00e3 de cercetare, un muzeu incipient fiind organizat \u00eenc\u00e3 de la deschidere \u00eentr-una din s\u00e3lile de la parter \u0219i con\u021binea colec\u021bii de roci \u0219i minerale.<\/p>\n Deschiderea oficial\u00e3 a Muzeului Geologic s-a f\u00e3cut \u00een aprilie 1990, fiind amenajat \u00een 22 de s\u00e3li. Uria\u0219ul patrimoniu muzeal de ast\u00e3zi con\u021bine circa 85.000 de e\u0219antioane.<\/p>\n Pe timbrul coli\u021bei cu valoarea nominal\u00e3 de 9,10 lei<\/strong> este reprezentat\u00e3 F\u00e2nt\u00e2na Zodiac<\/strong>, monument istoric ce se g\u00e3se\u0219te la intrarea \u00een Parcul Carol. Inaugurat\u00e3 \u00een 1935 de c\u00e3tre regele Carol al II-lea, cu ocazia festivit\u00e3\u021bilor ocazionate de Luna Bucure\u0219tilor<\/em>, f\u00e2nt\u00e2na \u0219i-a p\u00e3strat nealterate numele \u0219i \u00eenf\u00e3\u021bi\u0219area. Aceasta este un simbol al evolu\u021biei culturale din perioada interbelic\u00e3, dar \u0219i a importan\u021bei oferite spa\u021biilor verzi \u00een acea vreme.<\/p>\n Crea\u021bie a arhitectului Octav Doicescu, F\u00e2nt\u00e2na este alc\u00e3tuit\u00e3 dintr-un bazin circular, \u00een mijlocul c\u00e3reia se \u00eenal\u021b\u00e3 o cup\u00e3 de piatr\u00e3, cu mozaicuri negre reprezent\u00e2nd zodiile.<\/p>\n <\/p>\n