![\"Fructe_Fauna_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2014\/09\/Fructe_Fauna_M.jpg\")
<\/a> Romfilatelia<\/strong> dedic\u00e3 o emisiune special\u00e3 fructelor \u0219i faunei de pe meleagurile carpatice, prezent\u00e2nd rela\u021bia ancestral\u00e3 care exist\u00e3 \u00eentre regnul animal \u0219i cel vegetal; cele 4 perechi de elemente selectate pentru tema emisiunii ilustreaz\u00e3 armonios leg\u00e3tura dintre fructele \u0219i animalele s\u00e3lbatice.<\/p>\nLa interferen\u021ba a 5 regiuni biogeografice, Rom\u00e2nia se \u00eenscrie \u00eentr-un top al domeniului, dispun\u00e2nd de un tezaur natural diversificat care \u00eensumeaz\u00e3 mai bine de 33.000 de specii de animale \u0219i 3.700 de specii de plante ce \u00eenfrumuse\u021beaz\u00e3 \u0219i \u00eembog\u00e3\u021besc siturile naturale ale \u021b\u00e3rii noastre, contribuind astfel la biodiversitatea planetei.<\/p>\n
Timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 1,40 lei<\/strong> ilustreaz\u00e3 o imagine \u00eendr\u00e3git\u00e3 de copii, p\u00e3rin\u021bi \u0219i bunici deopotriv\u00e3: veveri\u021ba \u0219i alunele<\/strong>. De\u0219i animale singuratice, veveri\u021bele, cunoscute \u00een peste 300 de specii \u00een \u00eentreaga lume, sunt \u00eent\u00e2lnite \u00een cele mai diverse habitate, de la ora\u0219ele aglomerate \u0219i gr\u00e3dinile oamenilor, la p\u00e3duri \u0219i c\u00e2mpii, Sciurus vulgaris<\/em> fiind cea mai \u00eent\u00e2lnit\u00e3 specie de pe teritoriul Rom\u00e2niei. Este frecvent cunoscut un obicei al veveri\u021belor, acela de a face provizii, ascunz\u00e2nd vara, \u00een locuri bine alese, ghindele, nucile \u0219i alunele ce vor constitui hrana pentru anotimpul rece.<\/p>\n Alunele au fost folosite \u00eenc\u00e3 din vechime at\u00e2t ca alimente, c\u00e2t \u0219i ca leacuri, \u00een timp ce alunul era considerat simbolul abunden\u021bei \u0219i al familiei, al p\u00e3cii \u0219i al bun\u00e3st\u00e3rii \u00een lumea antic\u00e3 a romanilor \u0219i grecilor.<\/p>\n Mistre\u021bul \u0219i ghindele<\/strong> compun imaginea \u00eenf\u00e3\u021bi\u0219at\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 2,00 lei<\/strong>. Cunoscut \u0219i sub numele de \u201eGlican\u201d(Transilvania), mistre\u021bul populeaz\u00e3 p\u00e3durile \u021b\u00e3rii din Delta Dun\u00e3rii p\u00e2n\u00e3 \u00een desi\u0219urile Carpa\u021bilor. \u00cent\u00e2lnit \u00een pove\u0219ti v\u00e2n\u00e3tore\u0219ti \u0219i versuri cu caracter simbolic, mistre\u021bul \u00eentruchipeaz\u00e3 deopotriv\u00e3 puterea ne\u00eenfricat\u00e3 \u0219i violen\u021ba. Alimenta\u021bia sa este preponderent de natur\u00e3 vegetal\u00e3, incluz\u00e2nd fructele copacilor s\u00e3lbatici precum ghindele sau jirul. P\u00e3durea de stejar ocup\u00e3 o suprafa\u021b\u00e3 important\u00e3 a zonei forestiere de joas\u00e3 altitudine din Rom\u00e2nia, dar pe alocuri se extinde p\u00e2n\u00e3 la 1.500-1.800 m altitudine.<\/p>\n Ghindele, fructele stejarului, sunt consumate de o serie de animale,unele soiuri fiind comercializate \u0219i consumate de c\u00e3tre oameni, \u00een America Latin\u00e3 \u0219i \u00een Maroc. Ele sunt de culoare verde-maronie,au gustul amar sau dulce \u0219i sunt bogate \u00een amidon. Ghindele contribuie deasemenea la \u00eembun\u00e3t\u00e3\u021birea solului, prin descompunerea lor particip\u00e2nd la formarea humusului.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 8,10 lei<\/strong> sunt reprezentate,\u00eentr-o imagine asociat\u00e3, ursul \u0219i fructele de p\u00e3dure<\/strong>. Ursul brun este considerat un animal prin excelen\u021b\u00e3 al plaiurilor rom\u00e2ne\u0219ti, fiind o prezen\u021b\u00e3 constant\u00e3 \u00een folclorul \u0219i mitologia \u021b\u00e3rii, amintit de c\u00e3tre Mircea Eliade ca totem al str\u00e3mo\u0219ilor daci. \u00cen prezent, \u00een Rom\u00e2nia se g\u00e3sesc \u00een jur de 6.000 de exemplare. Ursul brun poate fi \u00eent\u00e2lnit de-a lungul lan\u021bului carpatic, alimenta\u021bia sa omnivor\u00e3 incluz\u00e2nd \u0219i fructele de p\u00e3dure.<\/p>\n \u00cen fiecare an, mun\u021bii Rom\u00e2niei se transform\u00e3 \u00een raiul rodurilor parfumate ce devin hran\u00e3 at\u00e2t pentru animale, c\u00e2t \u0219i pentru oamenii \u00eendr\u00e3gosti\u021bi de zmeur\u00e3, mure, afine negre \u0219i ro\u0219ii, coac\u00e3ze, porumbe, m\u00e3ce\u0219e \u0219i c\u00e3tin\u00e3.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 14,50 lei<\/strong> este ilustrat un graur<\/strong> al\u00e3turi de un ciorchine de struguri<\/strong>. Pas\u00e3re migratoare, considerat\u00e3 prezen\u021b\u00e3 frecvent\u00e3 \u00een Rom\u00e2nia unde vine prim\u00e3vara \u0219i pleac\u00e3 toamna, graurul prefer\u00e3 deopotriv\u00e3 c\u00e2mpia \u0219i p\u00e3durile, fiind at\u00e2t prietenul c\u00e2t \u0219i inamicul agricultorilor. De\u0219i mare consumator de fructe, put\u00e2nd periclita rodul livezilor \u0219i al podgoriilor, hrana sa preferat\u00e3 o constituie insectele, av\u00e2nd astfel un rol important \u00een reglarea \u00eenmul\u021birii insectelor d\u00e3un\u00e3toare. Vi\u021ba de vie este atestat\u00e3 pe teritoriul Rom\u00e2niei \u00eenc\u00e3 din Antichitate, strugurii afl\u00e2ndu-se \u00een topul fructelor cultivate \u00een \u021bara noastr\u00e3.<\/p>\n Vegeta\u021bia \u0219i fauna consacr\u00e3 locul Rom\u00e2niei \u00een ansamblul patrimonial universal al naturii, nu doar prin banca de gene a miilor de specii de plante \u0219i animale pe care le ad\u00e3poste\u0219te, ci \u0219i prin tradi\u021biile, credin\u021bele \u0219i obiceiurile n\u00e3scute din rela\u021bia oamenilor cu natura \u0219i transmise de-a lungul secolelor genera\u021biilor viitoare. Graurul a inspirat crea\u021biile arti\u0219tilor din jurul lumii.<\/p>\n W.A. Mozart a de\u021binut timp de trei ani un graur \u0219i a reprodus notele c\u00e2ntecului s\u00e3u \u00een Concertul pentru Pian nr. 17. <\/em><\/p>\n