![\"desc_Oltenia_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2014\/08\/desc_Oltenia_M.jpg\")
<\/a>Regiune istoric\u00e3 ce-\u0219i trage r\u00e3d\u00e3cinile din perioada Basarabilor (de unde \u0219i numele de Leag\u00e3nul Basarabilor<\/em>), Oltenia oglinde\u0219te istoria bimilenar\u00e3 a poporului rom\u00e2n. Str\u00e3juit\u00e3 de Carpa\u021bii Meridionali \u0219i de apele curg\u00e3toare ale Dun\u00e3rii \u0219i Jiului, Oltenia reune\u0219te jude\u021bele Dolj \u0219i Gorj, \u0219i parte din jude\u021bele Mehedin\u021bi, Olt, V\u00e2lcea \u0219i Teleorman, fiind \u00eenzestrat\u00e3 cu un relief variat \u0219i bogat \u00een resurse naturale \u0219i cu tradi\u021bii unice de-o valoare inestimabil\u00e3.<\/p>\nRomfilatelia<\/strong> continu\u00e3 seria filatelic\u00e3 Descoperi\u021bi Rom\u00e2nia<\/em><\/strong>, introduc\u00e2nd \u00een circula\u021bie emisiunea de m\u00e3rci po\u0219tale dedicat\u00e3 Olteniei<\/em><\/strong>, t\u00e3r\u00e2m marcat de specificul rom\u00e2nesc \u0219i fereastr\u00e3 c\u00e3tre vremuri demult apuse.<\/p>\n Arhitectura olteneasc\u00e3 a Evului Mediu este profund legat\u00e3 de amenin\u021barea atacurilor turcilor dinspre sud de Dun\u00e3re. Astfel, s-a m\u00e3rit num\u00e3rul construc\u021biilor fortificate, al caselor boiere\u0219ti \u00een special, construite pentru ap\u00e3rarea de astfel de atacuri \u0219i cunoscute sub numele de \u201ecule\u201d<\/strong>. Acestea sunt case fortificate, alc\u00e3tuite din parter \u0219i 1-2 etaje, cu ziduri groase, specifice nordului Olteniei. Una dintre culele reprezentative este Cula Greceanu<\/em><\/strong>, reprezentat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 2,40 lei<\/strong>, construc\u021bie apar\u021bin\u00e2nd Complexului Muzeal M\u00e3ld\u00e3re\u0219ti din V\u00e2lcea. Cula este ridicat\u00e3 \u0219i renovat\u00e3 \u00een secolele XVII-XVIII, trec\u00e2nd \u00een secolul al XIX-lea \u00een patrimoniul familiei Greceanu. Aceasta are trei nivele unde se g\u00e3sesc pivni\u021ba (par\u021bial aflat\u00e3 sub turn), loggia \u0219i alte \u00eenc\u00e3peri de locuit (situate la nivelul al doilea) \u0219i foi\u0219orul.<\/p>\n O alt\u00e3 bijuterie arhitectural\u00e3 care face cinste Olteniei, Muzeul de Art\u00e3 din Craiova<\/em><\/strong>, inaugurat \u00een 1954 \u00eentr-un somptuos palat ce a apar\u021binut unuia dintre cei mai boga\u021bi oameni din Rom\u00e2nia, Jean Mihail, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 3,00 lei<\/strong>. Conceput\u00e3 \u00een stilul academismului francez de c\u00e3tre arhitectul francez Paul Gottereau, cl\u00e3direa a fost construit\u00e3 la \u00eenceputul secolului XX cu materiale pre\u021bioase: marmur\u00e3 de Carrara, cristal de Murano, oglinzi vene\u021biene, pere\u021bii fiind tapisa\u021bi cu m\u00e3tase de Lyon. Palatul impresioneaz\u00e3 at\u00e2t prin calitatea execu\u021biei, c\u00e2t \u0219i prin elegan\u021ba \u0219i bunul gust cu care a fost decorat la interior, fiind considerat unul dintre cele mai importante monumente de arhitectur\u00e3 civil\u00e3 de la \u00eenceputul veacului trecut.<\/p>\n \u00cenc\u00e3 din Evul Mediu, monahismul \u0219i ortodoxia, de care istoria \u021b\u00e3rii este str\u00e2ns legat\u00e3, au fost o prezen\u021b\u00e3 constant\u00e3 pe p\u00e3m\u00e2ntul Olteniei, regiunea m\u00e2ndrindu-se cu l\u00e3ca\u0219uri de cult care m\u00e3rturisesc nu doar credin\u021ba profund\u00e3 a spiritului rom\u00e2nesc, ci \u0219i \u00eembinarea dintre sacru \u0219i laic \u00een ansambluri arhitecturale biserice\u0219ti, dintre care o parte au intrat \u00een patrimoniul UNESCO.<\/p>\n M\u00e3n\u00e3stirea Tismana<\/em><\/strong>, ilustrat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 3,30 lei<\/strong>, unul dintre cele mai vechi \u0219i mai mari a\u0219ez\u00e3minte monastice din \u021aara Rom\u00e2neasc\u00e3, a \u00eenceput s\u00e3 fie ridicat\u00e3 \u00een timpul domniei lui Radu I (1377-1383), Matei Basarab aduc\u00e2nd unele complet\u00e3ri \u00eentre 1646-1651. A \u00eendeplinit deasemenea rolul unei cet\u00e3\u021bi de ap\u00e3rare, m\u00e3n\u00e3stirea fiind \u00eenzestrat\u00e3 cu turnuri \u0219i folosit\u00e3 ca incint\u00e3 fortificat\u00e3 de c\u00e3tre Tudor Vladimirescu \u00een 1821. \u00cen istoria Rom\u00e2niei, Tismana se \u00eenscrie \u0219i ca un loc important \u00een care a fost ascuns tezaurul \u021b\u00e3rii de\u021binut de Banca Na\u021bional\u00e3 a Rom\u00e2niei. Tezaurul a fost ad\u00e3postit \u00eentre anii 1944-1947 pentru a fi ascuns de pericolul confisc\u00e3rii, fie de c\u00e3tre armata german\u00e3 aflat\u00e3 \u00een Rom\u00e2nia sau de c\u00e3tre Armata Ro\u0219ie care \u00een 1944 se apropiase periculos de grani\u021ba estic\u00e3. Muzeul amenajat \u00een anul 2013 transmite toate informa\u021biile legate de modul \u00een care au fost salvate cele peste 200 de tone de aur.<\/p>\n \u00cen anul 1685, marele sp\u00e3tar Constantin Br\u00e2ncoveanu cump\u00e3r\u00e3 mo\u0219ia satului Romani \u0219i, la pu\u021bin\u00e3 vreme dup\u00e3 ce devine domnitorul \u021a\u00e3rii Rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een anul 1690, \u00eencepe s\u00e3 ridice \u00een perimetrul satului o important\u00e3 a\u0219ezare monastic\u00e3, devenit\u00e3 M\u00e3n\u00e3stirea Hurezi<\/em><\/strong>, aceasta fiind reprezentat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 4,30 lei<\/strong>. Biserica mare a Hurezilor se afl\u00e3 \u00een interiorul unei incinte prev\u00e3zute pe trei laturi cu cl\u00e3diri care au r\u00e3spuns \u0219i cerin\u021belor unei re\u0219edin\u021be domne\u0219ti p\u00e2n\u00e3 la tragica moarte a ctitorului \u00een 1714. M\u00e3n\u00e3stirea Hurezi, cea mai frumoas\u00e3 ctitorie br\u00e2ncoveneasc\u00e3, cea mai complet\u00e3 \u0219i complex\u00e3 a\u0219ezare monastic\u00e3 din \u021bara noastr\u00e3 r\u00e3m\u00e2ne o bijuterie a stilului br\u00e2ncovenesc \u0219i un loc de prim rang purt\u00e3tor de istorie a neamului \u0219i spiritualit\u00e3\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u00e3 m\u00e3n\u00e3stirea br\u00e2ncoveneasc\u00e3 de la Horezu, Oltenia se m\u00e2ndre\u0219te cu un alt element, intrat \u00een Patrimoniul Cultural Imaterial al UNESCO: ceramica de Horezu<\/em><\/strong>, reprezentat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 4,50 lei<\/strong>. Tehnica \u0219i me\u0219te\u0219ugul ceramicii de Horezu se remarc\u00e3 prin unicitatea \u0219i continuitatea reg\u00e3site \u00eentr-o tradi\u021bie p\u00e3strat\u00e3 de secole \u00een Oltenia. Formele, ornamentica \u0219i culorile produselor ceramice, precum \u0219i simbolurile asociate trimit la valorile \u0219i obiceurile ancestrale ale poporului rom\u00e2n practicate de-a lungul timpului. Ol\u00e3ritul tradi\u021bional este s\u00e3rb\u00e3torit \u0219i promovat oficial \u00een fiecare an cu ocazia T\u00e2rgului Ceramicii Populare Rom\u00e2ne\u0219ti \u201eCoco\u0219ul de Hurez\u201d.<\/p>\n Meleagurile Olteniei \u00eembie c\u00e3l\u00e3torul cu aroma podgoriilor \u0219i vinurilor regiunii, soiurile de Dr\u00e3g\u00e3\u0219ani ob\u021bin\u00e2nd recunoa\u0219terea interna\u021bional\u00e3 prin acordarea a numeroase medalii la competi\u021bii \u0219i expozi\u021bii mondiale. Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 14,50 lei<\/strong> sunt ilustrate Cr\u00e2mpo\u0219ia selec\u021bionat\u00e3<\/em><\/strong> \u0219i Negru de Dr\u00e3g\u00e3\u0219ani<\/em><\/strong>, dou\u00e3 soiuri de struguri care pun \u00een valoare calitatea de \u201eterroir\u201d a podgoriilor oltene\u0219ti. Cr\u00e2mpo\u0219ia selec\u021bionat\u00e3 a fost ob\u021binut\u00e3 \u00een 1972 din vechiul soi Cr\u00e2mpo\u0219ie (C\u00e2rloganc\u00e3), rezult\u00e2nd vinuri seci, pline de parfum \u0219i aroma fructelor coapte. Negrul de Dr\u00e3g\u00e3\u0219ani, produs din \u00eencruci\u0219area soiurilor Negru V\u00e2rtos \u0219i Saperavi, d\u00e3 vinuri seci, mai aspre, de un ro\u0219u frapant \u0219i arome complexe. Vinurile Olteniei se aflau la loc de cinste pe masa conduc\u00e3torilor \u021a\u00e3rii Rom\u00e2ne\u0219ti, Podgoria Dr\u00e3g\u00e3\u0219ani fiind de altfel numit\u00e3 \u201epodgoria voievodal\u00e3 a Banilor Olteniei<\/em>\u201d (I.C.Teodorescu).<\/p>\n <\/p>\n Romfilatelia aduce mul\u021bumiri Muzeului de Art\u00e3 din Craiova, Muzeului Olteniei din Craiova, Muzeului Jude\u021bean Aurelian Sacerdo\u021beanu – V\u00e2lcea, Sta\u021biunii de Cercetare \u0219i Dezvoltare Viti-Vinicol\u00e3 Dr\u00e3g\u00e3\u0219ani, domnului Radu Tudor Tiron, artist heraldist \u0219i fotografilor George Avanu \u0219i Lucian Tudose pentru sprijinul documentar \u0219i suportul fotografic oferit la realizarea acestei emisiuni de m\u00e3rci po\u0219tale.<\/em><\/strong><\/p>\n <\/p>\n Data Aparitie:2014-08-29<\/p>\n