![\"Capodopere_MNAR_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2014\/08\/Capodopere_MNAR_M.jpg\")
<\/a>\u201eArta nu reproduce vizibilul, ci \u00eel face vizibil.\u201d<\/em> (Paul Klee)<\/strong><\/p>\nDespre art\u00e3, Friedrich Schiller spunea c\u00e3 este fiica libert\u00e3\u0163ii, de-a lungul timpului \u015fi peste tot \u00een lume crea\u0163iile artistice fiind manifest\u00e3ri libere ale celor mai profunde g\u00e2nduri, idei \u015fi evenimente, r\u00e3m\u00e2n\u00e2nd prima expresie a aspira\u0163iei c\u00e3tre frumos \u015fi adev\u00e3r.<\/p>\n
Arta este un limbaj, o experien\u0163\u00e3, o form\u00e3 de educa\u0163ie universal\u00e3, un izvor istoric ce se \u00eembog\u00e3\u0163e\u015fte permanent \u015fi se transmite continuu genera\u0163iilor \u00eentr-o form\u00e3 estetic\u00e3 menit\u00e3 s\u00e3 consfiin\u0163easc\u00e3 via\u0163a oamenilor \u00een cele mai diverse forme.<\/p>\n
Romfilatelia<\/strong> dedic\u00e3 aceast\u00e3 emisiune filatelic\u00e3 artei universale, cu prec\u00e3dere picturii \u015fi operelor arti\u015ftilor consacra\u0163i la nivel mondial, care se reg\u00e3sesc \u00een patrimoniul Rom\u00e2niei \u015fi se p\u00e3streaz\u00e3 \u00een colec\u0163ia Muzeului Na\u0163ional de Art\u00e3 al Rom\u00e2niei.<\/p>\n Muzeul Na\u0163ional de Art\u00e3 al Rom\u00e2niei este g\u00e3zduit de cl\u00e3direa fostului Palat Regal din Bucure\u015fti, loca\u0163ie ce ad\u00e3poste\u015fte \u00een prezent peste 70.000 de exponate reunite \u00een dou\u00e3 galerii de art\u00e3: Galeria Na\u0163ional\u00e3, care este dedicat\u00e3 marilor crea\u0163ii autohtone \u015fi Galeria de Art\u00e3 European\u00e3, dedicat\u00e3 marilor nume ale patrimoniului artistic mondial. Aceasta din urm\u00e3 reune\u015fte mai multe \u015fcoli de pictur\u00e3 din Europa \u015fi arti\u015fti din diverse epoci, precum Tintoretto (\u015fcoala italian\u00e3), Lucas Cranach cel B\u00e3tr\u00e2n (\u015fcoala german\u00e3 \u015fi austriac\u00e3), El Greco (\u015fcoala spaniol\u00e3), Pieter Breughel cel T\u00e2n\u00e3r \u015fi Pieter Paul Rubens (\u015fcoala flamand\u00e3), Ludolf Bakhuizen (\u015fcoala olandez\u00e3) \u015fi Claude Monet (\u015fcoala francez\u00e3).<\/p>\n Timbrele emisiunii \u201eCapodopere de art\u00e3 universal\u00e3 din patrimoniul rom\u00e2nesc\u201d<\/em><\/strong> ilustreaz\u00e3 picturi reprezentative, opere a doi dintre marii mae\u015ftri ai picturii europene, ale c\u00e3ror lucr\u00e3ri se g\u00e3sesc \u00een patrimoniul rom\u00e2nesc, fiind expuse la Muzeul Na\u0163ional de Art\u00e3 al Rom\u00e2niei. Punerea \u00een circula\u0163ie a acestor timbre ofer\u00e3, de asemenea, o ocazie pentru a cinsti opera artistic\u00e3 \u015fi geniul creator al acestor doi mari pictori ai umanit\u00e3\u0163ii: El Greco \u015fi Pieter Breughel cel T\u00e2n\u00e3r.<\/p>\n El Greco<\/em><\/strong> (Insula Candia\/Creta, 1541 – Toledo, 1614), pe numele s\u00e3u adev\u00e3rat Dominikos Theotok\u00f3poulos, de la moartea c\u00e3ruia se \u00eemplinesc patru veacuri, este unul dintre marii pictori ai Panteonului artei universale. Lucr\u00e3rile sale se remarc\u00e3 printr-o manier\u00e3 personal\u00e3, marcat\u00e3 de respingerea naturalismului \u015fi promovarea unui stil definit prin efecte profund expresive \u015fi forme alungite care respir\u00e3 o exaltare mistic\u00e3, cunoscut sub numele de Manierism<\/em>. Discipol al lui Titian \u015fi Veronese, El Greco se stabile\u015fte \u00eencep\u00e2nd cu 1577 \u00een Toledo, Spania, unde devine cunoscut prin numeroasele opere cu caracter religios \u015fi portrete pe care le va realiza p\u00e2n\u00e3 la moartea sa \u00een 1614.<\/p>\n Pieter Breughel cel T\u00e2n\u00e3r<\/em><\/strong> (Bruxelles, 1564 – Anvers, 1638), pictor flamand, de la a c\u00e3rui na\u015ftere se aniverseaz\u00e3 450 de ani, este unul dintre exponen\u0163ii trecerii de la Rena\u015fterea t\u00e2rzie la Barocul timpuriu. Opera sa cuprinde \u00een special peisaje, teme religioase, scene din lumea satului \u015fi proverbe ilustrate, caracteriz\u00e2ndu-se printr-o not\u00e3 care \u00eembin\u00e3 fantasticul cu grotescul. Este cunoscut \u015fi pentru relu\u00e3rile unor lucr\u00e3ri ale tat\u00e3lui s\u00e3u, Pieter Brueghel cel B\u00e3tr\u00e2n, pe care le realizeaz\u00e3 \u00een atelierul s\u00e3u, contribuind astfel la cre\u015fterea popularit\u00e3\u0163ii acestuia.<\/p>\n Timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 4,70 lei<\/strong> reproduce lucrarea Prim\u00e3vara<\/em><\/strong>, iar timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 5,00 lei<\/strong> \u00eenf\u00e3\u0163i\u015feaz\u00e3 lucrarea Vara<\/em><\/strong>, ambele crea\u0163ii ale pictorului Pieter Breughel cel T\u00e2n\u00e3r \u015fi care fac parte din ciclul pictural dedicat Anotimpurilor. Cadrul tematic folosit de artist este imaginea bucolic\u00e3 a satului flamand al Evului Mediu \u015fi muncile specifice lunilor de prim\u00e3var\u00e3 \u015fi var\u00e3 (cultivarea p\u00e3m\u00e2ntului, respectiv seceratul gr\u00e2ului). Cele dou\u00e3 picturi, ca de altfel \u00eentregul ciclu, sunt reprezentative pentru stilul pictorului prin compozi\u0163ia care \u00eembin\u00e3 antropicul \u015fi naturalul, p\u00e3str\u00e2nd permanent un raport echilibrat \u00eentre om, munc\u00e3 \u015fi natur\u00e3.<\/p>\n Timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 7,60 lei<\/strong> reproduce tabloul lui El Greco Logodna Fecioarei<\/em><\/strong>. Compozi\u0163ia pictural\u00e3 este reprezentativ\u00e3 pentru perioada manierist\u00e3, \u00eembin\u00e2nd, \u00eentr-o viziune personal\u00e3, Occidentul catolic din perioada Contrareformei \u015fi R\u00e3s\u00e3ritul bizantin. Conform criticilor de art\u00e3, \u00eentre personajele reprezentate pe p\u00e2nz\u00e3 se afl\u00e3 \u015fi un autoportret al pictorului.<\/p>\n Timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 8,10 lei<\/strong> ilustreaz\u00e3 Martiriul Sf\u00e2ntului Mauriciu \u015fi al celor zece mii de tebani<\/em><\/strong>, o versiune a lucr\u00e3rii comandate de regele Filip al II-lea pentru Escorial. Subiectul tabloului \u00eel constituie un episod dramatic din istoria cre\u015ftinismului ce este redat de artist \u00eentr-o manier\u00e3 compozi\u0163ional\u00e3 \u015fi coloristic\u00e3 unic\u00e3, cu inten\u0163ia de a ilustra leg\u00e3tura spiritual\u00e3 dintre divin \u015fi tot ceea ce este p\u00e3m\u00e2ntesc.<\/p>\n Un detaliu din registrul superior al picturii Adora\u0163ia p\u00e3storilor<\/em><\/strong>, o lucrare aparte ce cunoa\u015fte numeroase versiuni \u00een opera lui El Greco, este ilustrat pe plicul \u201eprima zi\u201d al emisiunii. Varianta aflat\u00e3 \u00een patrimoniul Muzeului Na\u0163ional de Art\u00e3 al Rom\u00e2niei a fost realizat\u00e3 \u00een jurul anilor 1600, f\u00e3c\u00e2nd parte din ansamblul de p\u00e2nze cu tematic\u00e3 religioas\u00e3 ce compuneau altarul Colegiului Do\u00f1a Maria de Aragon din Madrid.<\/p>\n