![\"UNESCO_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2014\/08\/UNESCO_M.jpg\")
<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0 Patrimoniul Cultural Imaterial include tradi\u0163iile \u015fi expresiile orale, limba ca vector principal, artele spectacolului, practicile sociale, ritualurile \u015fi evenimentele festive, cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi practicile referitoare la natur\u00e3, la univers \u015fi la tehnicile legate de me\u015fte\u015fuguri tradi\u0163ionale.<\/p>\nLista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO a luat na\u015ftere oficial \u00een anul 2008, potrivit unei Conven\u0163ii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, \u00eencheiat\u00e3 la Paris pe 17 octombrie 2003.<\/p>\n
Romfilatelia<\/strong> dedic\u00e3 prezenta emisiune de m\u00e3rci po\u015ftale acestui domeniu deosebit, promov\u00e2nd cu m\u00e2ndrie 4 dintre obiceiurile \u015fi manifest\u00e3rile tradi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, \u00eenscrise \u00een lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanit\u00e3\u0163ii UNESCO: ritualul C\u00e3lu\u015fului<\/em><\/strong>, nominalizat \u015fi acceptat \u00een noiembrie 2005, Doina<\/em><\/strong>, inclus\u00e3 \u00een octombrie 2009, ceramica de Horezu<\/em><\/strong> inclus\u00e3 \u00een decembrie 2012 \u015fi colindatul \u00een ceat\u00e3 b\u00e3rb\u00e3teasc\u00e3<\/em><\/strong>, cel mai recent inclus pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial \u00een decembrie 2013.<\/p>\n Dansul C\u00e3lu\u015fului<\/em><\/strong>, prezent \u00een timpurile vechi at\u00e2t \u00een Moldova c\u00e2t \u015fi \u00een Transilvania, ast\u00e3zi se practic\u00e3 \u00een Muntenia, Oltenia \u015fi Ardeal (zona Or\u00e3\u015ftiei). Acest dans specific rom\u00e2nesc, \u00een mod tradi\u0163ional se execut\u00e3 \u00een s\u00e3pt\u00e3m\u00e2na dinaintea Rusaliilor \u015fi are scop t\u00e3m\u00e3duitor, \u00eens\u00e3 exist\u00e3 documente istorice care atest\u00e3 practicarea dansului \u015fi cu alte ocazii, de exemplu, dansul executat de solda\u0163ii lui Mihai Viteazul, \u201ec\u00e3lu\u015ferii<\/em>\u201d, ce se aflau sub conducerea c\u00e3pitanului Baba Novac, \u00een cadrul s\u00e3rb\u00e3torii date de Sigismund Bathory \u00een 1599, la Piatra Caprei l\u00e2ng\u00e3 Alba Iulia.<\/p>\n C\u00e3lu\u015ful \u0163ine de cultul unui str\u00e3vechi zeu cabalin numit de tradi\u0163ia popular\u00e3 a dacilor C\u00e3lu\u015f<\/em>, C\u00e3lu\u0163<\/em> sau C\u00e3lucean<\/em>. Elementele din costumul c\u00e3lu\u015farilor poart\u00e3 \u015fi ele denumiri care amintesc de numele zeului, mi\u015fc\u00e3rile dansului simboliz\u00e2nd trop\u00e3iturile \u015fi comportamentul cabalin.<\/p>\n Poporul rom\u00e2n a creat un adev\u00e3rat tezaur artistic prin opere literare \u00een care \u015fi-a exprimat n\u00e3zuin\u0163ele, a c\u00e2ntat vitejia str\u00e3mo\u015feasc\u00e3 \u015fi a dat glas sentimentelor \u015fi g\u00e2ndurilor sale.<\/p>\n Doina<\/em><\/strong> este una dintre crea\u0163iile literare reprezentative, specific rom\u00e2neasc\u00e3, care \u00eembog\u00e3\u0163e\u015fte folclorul al\u00e3turi de basme, balade etc. Ca specie literar\u00e3, doina este o oper\u00e3 liric\u00e3 \u00een versuri \u00een care se exprim\u00e3 o gam\u00e3 larg\u00e3 de sentimente (de dor, de jale, de dragoste) caracterizate printr-o deosebit\u00e3 profunzime \u015fi care se interpreteaz\u00e3 pe o melodie.<\/p>\n Realizarea ceramicii de Horezu<\/em><\/strong> este un me\u015fte\u015fug tradi\u0163ional unic, practicat at\u00e2t de b\u00e3rba\u0163ii c\u00e2t \u015fi de femeile din partea de nord a jude\u0163ului V\u00e2lcea, procesul de fabrica\u0163ie fiind divizat. B\u00e3rba\u0163ii sunt cei care se ocup\u00e3 cu extragerea lutului, care este, ulterior, cur\u00e3\u0163at, por\u0163ionat \u015fi udat, fr\u00e3m\u00e2ntat, tescuit \u015fi amestecat, devenind astfel materia prim\u00e3 cleioas\u00e3 din care sunt confec\u0163ionate celebrele vase ro\u015fiatice de Horezu. Femeile sunt cele care decoreaz\u00e3 obiectele folosind tehnici \u015fi instrumente specifice, cu care deseneaz\u00e3 modele tradi\u0163ionale. \u00cendem\u00e2narea \u015fi talentul de a combina formele \u015fi culorile definesc personalitatea \u015fi unicitatea acestui tip de ceramic\u00e3. Culorile sunt vii \u015fi variaz\u00e3 de la maro \u00eenchis, ro\u015fu, verde \u015fi albastru p\u00e2n\u00e3 la celebrul ivoriu de Horezu, iar simbolurile reprezentate sunt pe\u015ftele, \u015farpele, coco\u015ful, pomul vie\u0163ii, frunza de stejar.<\/p>\n Decizia de a introduce tehnica ceramicii tradi\u0163ionale de Horezu pe Lista reprezentativ\u00e3 UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial este o recunoa\u015ftere a sutelor de ani de tradi\u0163ie nealterat\u00e3.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Obiceiul colindatului de ceat\u00e3 b\u00e3rb\u00e3teasc\u00e3<\/em><\/strong> \u00eent\u00e2lnit, \u00een preajma s\u00e3rb\u00e3torilor de iarn\u00e3 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova, a fost \u00eenscris \u00een lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO la cea de-a opta sesiune a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care s-a desf\u00e3\u015furat la Baku, Azerbaidjan, \u00een martie 2013.<\/p>\n Colindatul \u00een ceat\u00e3 b\u00e3rb\u00e3teasc\u00e3 este un obicei vechi \u00een cultura rom\u00e2neasc\u00e3. Originea lui latin\u00e3 a fost dezb\u00e3tut\u00e3 repetat \u015fi este general acceptat\u00e3. Timp de secole a \u00eenso\u0163it poporul rom\u00e2n, \u00eendrum\u00e2ndu-i via\u0163a dup\u00e3 normele \u00eenalte ale eticii \u015fi esteticii populare. El concentreaz\u00e3 valori de prim\u00e3 importan\u0163\u00e3 ale folclorului muzical, literar, coregrafic, perpetuate prin tradi\u0163ia oralit\u00e3\u0163ii. \u00cen timpul practic\u00e3rii colindatului sunt lua\u0163i \u00een considerare to\u0163i membrii comunit\u00e3\u0163ii, fiecare av\u00e2nd rolul s\u00e3u ca parte a \u00eentregului colectiv. Obiceiul a educat \u00een spiritul acestei tradi\u0163ii sute de genera\u0163ii de copii \u015fi de tineri, f\u00e3c\u00e2ndu-i creatori \u015fi purt\u00e3tori ai patrimoniului cultural imaterial.<\/p>\n Sunt \u00een discu\u0163ii noi propuneri de elemente candidate pentru \u00eenscriere \u00een listele UNESCO, precum \u201ePracticile culturale asociate Zilei de 1 Martie<\/em>\u201d, dosar comun al Rom\u00e2niei, Republicii Moldova, Macedoniei \u015fi Bulgariei, depus la UNESCO \u00een luna martie 2014 pentru \u00eenscriere \u00een anul 2015 \u015fi \u201eS\u00e3rb\u00e3toarea prim\u00e3verii Ziua Sf. Gheorghe\/Hederllez<\/em>\u201d, dosar nominalizat pentru \u00eenscriere \u00een luna noiembrie 2014, \u00een Lista reprezentativ\u00e3 UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanit\u00e3\u0163ii, de c\u00e3tre Rom\u00e2nia, Republica Moldova, Turcia, Serbia, Macedonia \u015fi Croa\u0163ia.<\/p>\n