![\"Desc_ROM_Maramures_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/Desc_ROM_Maramures_M.jpg\")
<\/a> C\u00e3l\u00e3torule, dac\u00e3 vrei s\u00e3 devii, pentru o clip\u00e3, un personaj din vechile pove\u015fti ale Rom\u00e2niei, vino \u00een Maramure\u015f<\/em> \u015fi petrece c\u00e2teva zile pe plaiurile unde frumuse\u0163ea lemnului lucrat artistic, peisajele pitore\u015fti \u015fi folclorul se \u00eembin\u00e3 cu simplitatea \u015fi bun\u00e3tatea oamenilor.<\/p>\nSituat \u00een nord-vestul Rom\u00e2niei, Maramure\u015ful, regiune geografic\u00e3 \u015fi etno-cultural\u00e3, se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u00e3 de 6.304 km2 \u015fi se \u00eenvecineaz\u00e3 cu jude\u0163ele Satu Mare la vest, S\u00e3laj, Cluj \u015fi Bistri\u0163a N\u00e3s\u00e3ud la sud, Suceava la est, iar \u00een partea de nord are grani\u0163a de stat cu Ucraina.<\/p>\n
Maramure\u015ful este o destina\u0163ie unic\u00e3, situat\u00e3 \u00een inima Europei, care a p\u00e3strat cu mare grij\u00e3 cultura, tradi\u0163iile \u015fi stilul de via\u0163\u00e3 al \u0163\u00e3ranului din vremuri trecute. Pu\u0163ine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor. Me\u015fte\u015fugurile \u015fi tradi\u0163iile sunt transmise din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie, \u00eembr\u00e3c\u00e3mintea \u0163esut\u00e3 manual este \u00eenc\u00e3 purtat\u00e3 cu m\u00e2ndrie, iar biserica este \u00een continuare sufletul satului.<\/p>\n
\u00cen Maramure\u015f a \u00eenflorit, mai mult dec\u00e2t \u00een alte regiuni ale \u0163\u00e3rii, arta prelucr\u00e3rii lemnului. Pentru aceast\u00e3 zon\u00e3, lemnul a \u00eensemnat dintotdeauna c\u00e3ldur\u00e3, locuin\u0163\u00e3 \u015fi unelte. El a fost \u015fi \u00eenc\u00e3 este suportul ideal pentru manifestarea geniului artistic al oamenilor de aici.<\/p>\n
Una dintre primele manifest\u00e3ri artistice ale maramure\u015fenilor, care au avut ca suport lemnul, a fost sculptura. Pentru mul\u0163i str\u00e3in\u00e3, civiliza\u0163ia lemnului din Maramure\u015f se reduce la c\u00e2teva elemente de baz\u00e3: biserica, locuin\u0163a de lemn \u015fi anexele ei, instala\u0163iile tehnice populare, poarta \u015fi troi\u0163a.<\/p>\n
Unul dintre importantele simboluri n\u00e3scute \u00een aria Tradi\u0163iei Primordiale, p\u00e3strate \u00een Maramure\u015f, este Nodul dacic<\/em>, sub toate formele lui exprimate \u00een diverse materiale \u015fi reprezent\u00e3ri \u00een spa\u0163iu, \u00een relief sau \u00een plan, pe covoare, pe lemn sau ceramic\u00e3.<\/p>\n Continu\u00e2nd seria filatelic\u00e3 Descoperi\u0163i Rom\u00e2nia<\/em>, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u0163ie prezenta emisiune de m\u00e3rci po\u015ftale dedicat\u00e3 Maramure\u015fului<\/em>, care, asemeni unei comori ascunse, a\u015fteapt\u00e3 clip\u00e3 de clip\u00e3 s\u00e3 fie descoperit.<\/p>\n Turnul \u0218tefan<\/em><\/strong>, ilustrat pe marca po\u015ftal\u00e3 cu valoarea nominal\u00e3 de 2,00 lei<\/strong>, reprezint\u00e3 turnul-clopotni\u0163\u00e3 al fostei biserici cu hramul \u201cSf\u00e2ntul \u0218tefan\u201d din Baia Mare. Prima atestare documentar\u00e3 a bisericii dateaz\u00e3 din 1347, \u00eens\u00e3 construc\u0163ia este inaugurat\u00e3 oficial abia \u00een 1387. Turnul, construit din piatr\u00e3 masiv\u00e3, a fost ridicat la ini\u0163iativa principelui Iancu de Hunedoara, pentru a marca victoria de la Ialomi\u0163a (1442) \u00eempotriva otomanilor. Construc\u0163ia turnului \u00eencepe dup\u00e3 anul 1446, \u00eens\u00e3 este finalizat\u00e3 abia \u00een 1468, sub domnia lui Matei Corvin.<\/p>\n \u00cen 1619 se reface partea superioar\u00e3, av\u00e2nd forma unei piramide cu baza p\u00e3trat\u00e3, cu patru turnule\u0163e \u015fi clopote. Nou\u00e3 ani mai t\u00e2rziu se monteaz\u00e3 un ceas cu lun\u00e3. Afectate \u00een repetate r\u00e2nduri de furtuni \u015fi incendii, cele dou\u00e3 cl\u00e3diri sufer\u00e3 mai multe repara\u0163ii capitale, \u00eens\u00e3 \u00een 1763 se reface numai turnul. Cu acest prilej, se construie\u015fte pridvorul de la partea superioar\u00e3.<\/p>\n Troi\u0163a din Berbe\u015fti<\/em><\/strong>, ilustrat\u00e3 pe marca po\u015ftal\u00e3 cu valoarea nominal\u00e3 de 3,30 lei<\/strong>, este datat\u00e3 din sec. al XVIII-lea \u015fi este cea mai veche troi\u0163\u00e3 de hotar din Maramure\u015f. Aceasta a fost ridicat\u00e3 pe cheltuiala familiei nobile Rednic din Berbe\u015fti \u00een prima parte a secolului al XVIII-lea, iar elementele ce o compun \u015fi tratarea lor sculptural\u00e3 \u00eenscriu acest monument unic \u00een stilul gotic.<\/p>\n Dup\u00e3 cum spunea marele istoric Nicolae Iorga, Troi\u0163a Rednicenilor a fost \u201econstruit\u00e3 de un ocna\u015f, \u00een vremuri demult apuse\u201d<\/em> \u015fi a\u015fezat\u00e3 \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t, prin ea, Dumnezeu s\u00e3 vegheze \u015fi s\u00e3 binecuv\u00e2nteze \u00eentregul sat.<\/p>\n Troi\u0163ele de hotar, pe l\u00e2ng\u00e3 \u00eensemnul lor de factur\u00e3 religioas\u00e3, aveau semnifica\u0163ii raportate la credin\u0163e \u015fi supersti\u0163ii mult mai vechi \u015fi \u00eenr\u00e3d\u00e3cinate \u00een subcon\u015ftientul rom\u00e2nilor. Acestea erau amplasate de obicei \u00een bifurca\u0163ii \u015fi intersec\u0163ii de drumuri, unde se credea c\u00e3 spiritele malefice au puteri sporite \u015fi pot pune st\u00e3p\u00e2nire pe drume\u0163i.<\/p>\n \u201eC\u00e2nd treci pe l\u00e2ng\u00e3 o troi\u0163\u00e3 \u015fi te \u00eenchini \u00eenaintea ei parc\u00e3 sim\u0163i c\u00e3 te apropie ceva de ea, parc\u00e3 o energie te atrage, \u00ee\u0163i d\u00e3 m\u00e2ng\u00e2iere, lini\u015fte.\u201d<\/em> (Arhim. Ioachim P\u00e2rvulescu, 2004). \u00cen opinia altor cercet\u00e3tori, troi\u0163ele maramure\u015fene ar fi ultimele relicve ale crucilor dacice.<\/p>\n Pe marca po\u015ftal\u00e3 cu valoarea nominal\u00e3 de 8,10 lei<\/strong> este ilustrat\u00e3 Biserica de lemn din Sat \u0218ugatag<\/em><\/strong>, comuna Ocna \u0218ugatag. Biserica dateaz\u00e3 din anul 1642 \u015fi are hramul \u201eCuvioasa Paraschiva\u201d. A fost construit\u00e3 din lemn de stejar, pe temelia unei alte vechi biserici, \u00eens\u00e3 a fost pictat\u00e3 mult mai t\u00e2rziu, probabil \u00een anul 1753, an \u00eensemnat \u00een pronaos.<\/p>\n L\u00e3ca\u015ful se \u00eencadreaz\u00e3 \u00een tipologia bisericilor de lemn maramure\u015fene, prezent\u00e2nd elementele sale caracteristice: strea\u015fina dubl\u00e3 \u00een dreptul naosului \u015fi pronaosului, turnul cu foi\u015forul scos \u00een afara profilului de baz\u00e3 \u015fi un coif prelungit \u00een opt ape. Motivul torsadei \u201efunia r\u00e3sucit\u00e3\u201d, ce \u00eencinge mijlocul pere\u0163ilor bisericii la exterior, se reg\u00e3se\u015fte \u015fi la ancadramentul u\u015fii.<\/p>\n Fragmente ale picturii interioare se p\u00e3streaz\u00e3 \u00een naos, respectiv \u00een altar. Icoana hramului \u201eCuvioasa Paraschiva\u201d este una dintre icoanele p\u00e3strate, aceasta fiind realizat\u00e3, semnat\u00e3 \u015fi datat\u00e3 de c\u00e3tre zugravul Vi\u015fovan Gheorghe \u00een anul 1785. \u00centre anii 1969-1970, monumentul a fost reparat prin grija Direc\u0163iei monumentelor istorice, iar \u00een anul 1994 a fost reacoperit cu drani\u0163\u00e3 de stejar, de c\u00e3tre o echip\u00e3 de me\u015fteri locali.<\/p>\n Marca po\u015ftal\u00e3 cu valoarea nominal\u00e3 de 14,50 lei<\/strong> este dedicat\u00e3 Cimitirului Vesel din S\u00e3p\u00e2n\u0163a<\/em><\/strong>, adev\u00e3rat muzeu \u00een aer liber \u015fi o arhiv\u00e3, cu totul aparte, care p\u00e3streaz\u00e3 \u00eencrustate \u00een lemn pove\u015ftile vie\u0163ii s\u00e3p\u00e2n\u0163enilor.<\/p>\n Legenda spune c\u00e3 atitudinea vesel\u00e3 \u00een fa\u0163a mor\u0163ii este un obicei al dacilor care credeau \u00een via\u0163a ve\u015fnic\u00e3, iar moartea pentru ei era doar trecerea spre o alt\u00e3 lume.<\/p>\n Undeva prin 1935, Stan Ion P\u00e3tra\u015f, pe atunci un anonim sculptor \u00een lemn, av\u00e2nd \u015fi harul poeziei, a cioplit primul vers al unui epitaf pe o cruce din S\u00e3p\u00e2n\u0163a. Din acel moment via\u0163a s\u00e3p\u00e2n\u0163enilor a intrat \u00een nemurire, fiind imortalizat\u00e3 cu dalta pe lemnul crucilor din cimitir.<\/p>\n Materialul folosit pentru cruci este lemnul de stejar sculptat manual, dup\u00e3 ce a fost t\u00e3iat \u015fi uscat. \u00cen partea de sus a fiec\u00e3rei cruci exist\u00e3 un basorelief cu o scen\u00e3 din via\u0163a celui decedat. Scenele sunt simple, naive, dar aduc din trecut via\u0163a locuitorilor satului, prezent\u00e2nd un aspect relevant din via\u0163a fiec\u00e3ruia.<\/p>\n Dup\u00e3 ce crucea este sculptat\u00e3, ea este pictat\u00e3 de obicei cu un fundal albastru, a\u015fa numitul albastru de S\u00e3p\u00e2n\u0163a<\/em>. \u0218i ca s\u00e3 fie vesel, acest loc trebuia s\u00e3 fie un spectacol de culoare. Scenele sunt pictate folosind culori vibrante: galben, ro\u015fu,alb \u015fi verde.<\/p>\n <\/p>\n Romfilatelia aduce mul\u0163umiri Direc\u0163iei Jude\u0163ene pentru Cultur\u00e3, Culte \u015fi Patrimoniul Cultural Na\u0163ional, Maramure\u015f \u015fi Muzeului Satului Maramure\u015fean din Sighetu Marma\u0163iei pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u00e3rci po\u015ftale. De asemenea, aducem mul\u0163umiri me\u015fterului Dumitru Pop-Tincu, urma\u015ful lui Stan Ion P\u00e3tra\u015f, fondatorul Cimitirului Vesel din S\u00e3p\u00e2n\u0163a. <\/em><\/strong><\/p>\n