![\"SENAT_150_ani_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/SENAT_150_ani_M.jpg\")
<\/a> Cu prilejul \u00eemplinirii unui secol \u015fi jum\u00e3tate de c\u00e2nd institu\u0163ia fundamental\u00e3 a Rom\u00e2niei moderne, Senatul<\/strong>, s-a afirmat ca un forum autoritar de dezbatere parlamentar\u00e3, contribuind vizibil la men\u0163inerea echilibrului \u00eentre structurile politice, la ap\u00e3rarea drepturilor \u015fi libert\u00e3\u0163ilor democratice, la promovarea idealurilor na\u0163ionale, Romfilatelia<\/strong> are ocazia s\u00e3 introduc\u00e3 \u00een circula\u0163ie emisiunea de m\u00e3rci po\u015ftale dedicat\u00e3 acestui eveniment, av\u00e2nd titlul \u201eSenatul Rom\u00e2niei, 150 de ani\u201d<\/em><\/strong>.\nUn moment istoric de referin\u0163\u00e3 pentru reorganizarea democratic\u00e3 a structurilor politice \u015fi administrative l-a constituit Unirea Principatelor Rom\u00e2ne din anul 1859. \u00centr-o perioad\u00e3 relativ scurt\u00e3 (1855-1866) sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza s-au pus \u00een practic\u00e3 ample reforme legislative \u015fi institu\u0163ionale, adapt\u00e3ri benefice ale normelor \u015fi structurilor politice similare cu cele din \u0163\u00e3rile democratice europene.
\nLa ini\u0163iativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, \u00een anul 1864, urmare a unui plebiscit (23-26 mai \/ 4-7 iunie), rom\u00e2nii s-au pronun\u0163at asupra unui document care prevedea instituirea unei noi Camere parlamentare, al\u00e3turi de Adunarea Deputa\u0163ilor. \u00cen cadrul acestui sistem bicameral, primul Senat<\/em><\/strong> al Rom\u00e2niei a func\u0163ionat ca un factor de echilibru \u00eentre puterile statului.
\nComponen\u0163a sa ad\u00e3uga la a\u015fa zi\u015fii membri de drept (capi ai bisericii \u015fi \u015fefi ai unor autorit\u00e3\u0163i publice), membri numi\u0163i de domnitor (reprezentan\u0163i ai jude\u0163elor \u015fi \u00eenal\u0163i func\u0163ionari de stat).
\nPrima sesiune inaugural\u00e3 a Senatului<\/em><\/strong> s-a desf\u00e3\u015furat la 6\/18 decembrie 1864, lucr\u00e3rile ei \u00eencheindu-se practic la 20 martie \/ 1 aprilie 1865.
\nLa conducerea Senatului<\/em><\/strong> s-a aflat mitropolitul primat Nifon, \u00eempreun\u00e3 cu vicepre\u015fedin\u0163ii, generalul Ioan Em. Florescu \u015fi Constantin Hurmuzaki, \u00eenlocuit \u00een scurt timp cu cel ales de senatori, Nicolae Docan.
\nEmanuel B\u00e3descu, prezen\u0163\u00e3 activ\u00e3 \u00een cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne, prezint\u00e3 \u00een cartea \u201cDe toate din vechiul Bucure\u015fti\u201d, istoria primei cl\u00e3diri a Senatului Rom\u00e2niei, folosit\u00e3 de Camera Legislativ\u00e3, \u00eencep\u00e2nd cu anul \u00eenfiin\u0163\u00e3rii ei. \u201cLa prima \u015fedin\u0163\u00e3 ce a avut loc \u00een 6 decembrie 1864 \u00een casa de pe Podul Beilicului (\u00een prezent Calea \u0218erban Vod\u00e3), al c\u00e3rei parter a fost amenajat \u00een form\u00e3 de amfiteatru, au participat 73 de persoane, primii senatori din istoria Rom\u00e2niei.\u201d
\n<\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cre\u015fterea num\u00e3rului de senatori a impus mai t\u00e2rziu amenajarea unui nou spa\u0163iu pentru \u015fedin\u0163ele Senatului<\/em><\/strong>, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1869, \u00een aripa dinspre Strada Academiei a cl\u00e3dirii Universit\u00e3\u0163ii din Bucure\u015fti, ridicat\u00e3 de arhitectul Alexandru Or\u00e3scu.
\nConstitu\u0163ia din 1866, av\u00e2nd la baz\u00e3 principiile democratice avansate ale acelei perioade, impune Senatul ca un organism institu\u0163ional, a c\u00e3rui componen\u0163\u00e3 avea la baz\u00e3 votul cenzitar (bazat pe censuri sau restric\u0163ii care aveau drept criterii starea material\u00e3,v\u00e2rsta etc), op\u0163iune care reducea sensibil num\u00e3rul celor cu drept de vot. Ca excep\u0163ie, existau c\u00e2\u0163iva membri de drept, ace\u015ftia fiind mo\u015ftenitorul tronului \u015fi frunta\u015fii bisericii.
\n\u00cen via\u0163a politic\u00e3 rom\u00e2neasc\u00e3 Senatul a jucat un rol deosebit, fiind puternic implicat \u00een decizii istorice, cum au fost Proclamarea Independen\u0163ei de Stat (1877) \u015fi consfin\u0163irea Marii Uniri din 1918.
\nPrevederile Constitu\u0163iei din anul 1923 instituie votul universal pentru alegerea membrilor Senatului \u015fi Adun\u00e3rii Deputa\u0163ilor, marc\u00e2nd o etap\u00e3 nou\u00e3 \u00een evolu\u0163ia parlamentarismului rom\u00e2nesc. Senatul interbelic includea \u00een componen\u0163a sa senatori de drept – reprezentan\u0163i ai cultelor, persoane care au \u00eendeplinit importante func\u0163ii publice – la care se ad\u00e3ugau senatori ale\u015fi pe o durat\u00e3 de patru ani. Unii senatori erau ale\u015fi prin vot universal \u015fi direct, \u00een circumscrip\u0163ii electorale, iar al\u0163ii erau ale\u015fi de consiliile locale, de camerele profesionale (camerele de comer\u0163, industrie, munc\u00e3 \u015fi agricultur\u00e3) \u015fi de cadrele didactice ale universit\u00e3\u0163ilor din Bucure\u015fti, Ia\u015fi, Cluj \u015fi Cern\u00e3u\u0163i.
\nActivitatea parlamentar\u00e3 a perioadei a avut ca obiect at\u00e2t unificarea legisla\u0163iei pe \u00eentreg teritoriul na\u0163ional (dup\u00e3 \u00eenf\u00e3ptuirea Marii Uniri), c\u00e2t \u015fi modernizarea acestora corespunz\u00e3tor cerin\u0163elor vremii.
\nDomnia Regelui Carol al II-lea a adus grave atingeri autorit\u00e3\u0163ii Senatului, \u00eentreaga activitate parlamentar\u00e3 prezent\u00e2nd un aspect pur \u015fi simplu de organ legislativ decorativ, aservit puterii executive.
\nDiminuarea rolului parlamentarismului promotor al democra\u0163iei s-a resim\u0163it brutal dup\u00e3 anul 1940, c\u00e2nd activitatea Senatului \u015fi a Adun\u00e3rii Deputa\u0163ilor a fost suspendat\u00e3.
\nDup\u00e3 23 august 1944, regimul comunist desfiin\u0163eaz\u00e3 Senatul<\/em><\/strong>, care va fi \u00eenlocuit mai t\u00e2rziu (1948) cu Marea Adunare Na\u0163ional\u00e3, aservit\u00e3 \u00een totalitate puterii comuniste.
\nDup\u00e3 decembrie 1989, Senatul<\/em><\/strong> a fost re\u00eenfiin\u0163at ca institu\u0163ie reprezentativ\u00e3 \u015fi legislativ\u00e3, de prim\u00e3 importan\u0163\u00e3.
\nS-a revenit la tradi\u0163iile democratice parlamentare, cu un Parlament bicameral, cu adev\u00e3rat reprezentativ.
\nLa 20 mai 1990 au fost alese \u00een mod liber \u015fi democratic Senatul \u015fi Camera Deputa\u0163ilor, care au avut misiunea de a elabora o nou\u00e3 Constitu\u0163ie (aprobat\u00e3 la 8 decembrie 1991, prin referendum na\u0163ional).
\n\u00cen octombrie 2003, Constitu\u0163ia a fost revizuit\u00e3 pentru a pune de acord prevederile sale cu noile realit\u00e3\u0163i social-politice \u015fi cu cerin\u0163ele procesului de integrare european\u00e3. S-a instituit un nou mecanism de func\u0163ionare a sistemului bicameral, prin care s-a urm\u00e3rit eliminarea etapelor de mediere, separ\u00e2nd clar competen\u0163ele legislative ale Senatului \u015fi ale Camerei Deputa\u0163ilor.
\nUnele opinii viz\u00e2nd introducerea unui sistem unicameral a generat \u00een anul 2009 un referendum, care nu a avut la baz\u00e3 o argumenta\u0163ie solid\u00e3 \u015fi prin care s-a cerut desfiin\u0163area unei Camere.
\nP\u00e2n\u00e3 \u00een prezent \u00eens\u00e3, respect\u00e2nd \u015fi condi\u0163ia impus\u00e3 de statutul de membru al Uniunii Europene, Rom\u00e2nia \u015fi-a p\u00e3strat institu\u0163ia Parlamentului bicameral.
\nSenatul<\/em><\/strong> actual, dezvolt\u00e2nd tradi\u0163iile sistemului democratic rom\u00e2nesc, particip\u00e3 activ la consolidarea pozi\u0163ion\u00e3rii Rom\u00e2niei \u00een r\u00e2ndul statelor cu democra\u0163ie avansat\u00e3.
\nTimbrul emisiunii, cu valorea nominal\u00e3 de 1,00 lei<\/strong> reproduce emblema Senatului Rom\u00e2niei \u015fi respectiv, cl\u00e3direa Palatului Parlamentului, \u00een care se afl\u00e3 sediul actual al Senatului.
\nPe timbrul din coli\u0163a dantelat\u00e3, cu valoarea nominal\u00e3 de 14,50 lei<\/strong>, emblema Senatului Rom\u00e2niei este \u00eencadrat\u00e3 \u00eentr-un dublu perfor, iar fundalul coli\u0163ei ilustreaz\u00e3 un fragment din Monitorul Oficial<\/strong> \u00een care a fost reprodus\u00e3 cuv\u00e2ntarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza la deschiderea primei sesiuni a Senatului Rom\u00e2niei, imaginea primului sigiliu al Senatului, c\u00e3rora li se al\u00e3tur\u00e3 vederea de ansamblu a Palatului Parlamentului. Stelele figurate pe fundalul man\u015fetei coli\u0163ei fac trimitere c\u00e3tre Uniunea European\u00e3, organism din care Rom\u00e2nia face parte din ianuarie 2007.
\nUna din minicolile emisiunii, prezint\u00e3 \u00een viniete (tabsuri), al\u00e3turi de m\u00e3rcile po\u015ftale, imaginea reconstituit\u00e3 a primului sediu al Senatului Rom\u00e2niei \u015fi aversul plus reversul monedei aniversare de 100 lei, realizate de Banca Na\u0163ional\u00e3 a Rom\u00e2niei. Confec\u0163ionat\u00e3 din aur, moneda a fost pus\u00e3 \u00een circula\u0163ie \u00eentr-un tiraj de 150 de exemplare.<\/p>\n
Romfilatelia aduce mul\u0163umiri Senatului Rom\u00e2niei<\/strong> pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u00e3rci po\u015ftale. <\/p>\n Data Aparitie:2014-06-17<\/p>\n
\n<\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Totodat\u00e3, mul\u0163umim Direc\u0163iei Emisiune, Tezaur \u015fi Casierie din cadrul B\u00e3ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei<\/strong> pentru punerea la dispozi\u0163ie a imaginilor monedei aniversare, ad\u00e3ug\u00e2nd astfel un plus de valoare m\u00e3rcilor po\u015ftale care vor ajunge \u00een colec\u0163iile celor pasiona\u0163i de filatelie. <\/em><\/p>\n