![\"Europa2014_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/Europa2014_M.jpg\")
<\/a><\/p>\n\u201eDe-l munce\u0219te dorul pe rom\u00e2n, de-l cuprinde veselia, el \u00ee\u0219i c\u00e2nt\u00e3 durerile \u0219i mul\u021bumirile, \u00ee\u0219i c\u00e2nt\u00e3 eroii, \u00ee\u0219i c\u00e2nt\u00e3 istoria \u0219i astfel sufletul s\u00e3u e un izvor nesf\u00e2r\u0219it de frumoas\u00e3 poezie.\u201d (Vasile Alecsandri) <\/em><\/p>\n <\/p>\n Sub genericul Europa 2014<\/em>, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u021bie emisiunea de m\u00e3rci po\u0219tale cu tematica Instrumente muzicale na\u021bionale<\/em><\/strong>, alc\u00e3tuit\u00e3 din dou\u00e3 valori.<\/p>\n Tema emisiunii este ilustrat\u00e3 de grafician \u00eentr-o concep\u021bie artistic\u00e3 av\u00e2nd ca idee principal\u00e3 \u00eembinarea religiei cu laicitatea.<\/p>\n Sunt redate \u00een compozi\u021bie imagini ale unor instrumente muzicale care se reg\u00e3sesc \u00een iconografia l\u00e3ca\u0219urilor de cult ortodoxe ale Moldovei, \u00een paralel cu imaginile instrumentelor muzicale tradi\u021bionale: l\u00e3uta, cobza, vioara (scripca), naiul, tulnicul.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 2,10 lei<\/strong> este ilustrat tulnicul<\/strong>, vechi instrument originar din \u021aara Mo\u021bilor. El este socotit a face parte din mo\u0219tenirea cultural\u00e3 a poporului rom\u00e2n.<\/p>\n Tulnicul, instrument aerofon, are forma tubular\u00e3, deschis\u00e3 la ambele capete, asem\u00e3n\u00e3tor cu buciumul (a c\u00e3rui termina\u021bie prezint\u00e3 o u\u0219oar\u00e3 curbur\u00e3), confec\u021bionat din coaj\u00e3 de tei sau de salcie \u0219i folosit pentru semnale, chem\u00e3ri etc. Sunetele muzicale sunt produse cu ajutorul curentului de aer suflat prin interiorul s\u00e3u.<\/p>\n Instrumentul muzical ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 14,50 lei<\/strong> este l\u00e3uta<\/strong>.<\/p>\n Aceasta este un instrument popular cu coarde ciupite asem\u00e3n\u00e3tor cobzei. Are form\u00e3 de migdal\u00e3, pu\u021bin turtit\u00e3, cu spatele bombat, cu g\u00e2tul f\u00e3r\u00e3 bare, av\u00e2nd pe fa\u021b\u00e3 un orificiu de vibra\u021bie; jgheabul capului este \u00eenclinat spre spate.<\/p>\n Av\u00e2nd origini persano-arabe, l\u00e3uta, a cunoscut o \u00eenflorire \u0219i o popularitate deosebit\u00e3 \u00een timpul Rena\u0219terii \u0219i a Barocului, c\u00e2nd a fost unul dintre cele mai \u00eent\u00e2lnite \u0219i mai utilizate instrumente muzicale. Popularitatea i s-a datorat \u0219i faptului c\u00e3 majoritatea partiturilor ap\u00e3rute foloseau tabulatura (nota\u021bie alfabetic\u00e3 sau numeric\u00e3), care le era accesibil\u00e3 \u0219i celor care nu cuno\u0219teau nota\u021bia muzical\u00e3.<\/p>\n Pe acela\u0219i timbru este ilustrat un mic ansamblu de muzic\u00e3 popular\u00e3 \u00een cadrul c\u00e3ruia interpre\u021bii c\u00e2nt\u00e3 la vioar\u00e3, nai \u0219i l\u00e3ut\u00e3.<\/p>\n Vioara<\/strong>, instrument utilizat frecvent de forma\u021biile care promoveaz\u00e3 muzica popular\u00e3, are cea mai \u00eenalt\u00e3 tonalitate din grupa instrumentelor cu coarde. Este un instrument muzical const\u00e2nd dintr-o cutie de rezonan\u021b\u00e3 pe care sunt \u00eentinse patru coarde, care produc sunete c\u00e2nd se trece peste ele cu arcu\u0219ul (sau c\u00e2nd sunt ciupite).<\/p>\n Datorit\u00e3 timbrului cristalin, expresiv \u0219i plin de frumuse\u021be, vioara este principala purt\u00e3toare a melodiei. Str\u00e3lucirea \u0219i c\u00e3ldura sunetului ei o pozi\u021bioneaz\u00e3 \u00een fruntea instrumentelor din orchestr\u00e3.<\/p>\n Orchestrele de muzic\u00e3 clasic\u00e3 foloseau viori de \u00eenalt\u00e3 clas\u00e3, realizate de mari mae\u0219tri lutieri ca: Amati, Guarneri, Stradivarius etc.<\/p>\n Naiul<\/strong> a fost cunoscut \u00eenc\u00e3 din Antichitate \u00een spa\u021biul cultural-etnic rom\u00e2nesc, reg\u00e3sindu-se \u00een universul existen\u021bial al dacilor. Naiul este unul dintre pu\u021binele instrumente muzicale utilizate \u00een antichitate care este \u00eenc\u00e3 prezent \u00een cultura muzical\u00e3 na\u021bional\u00e3.<\/p>\n Acest instrument este alc\u00e3tuit dintr-un sistem de fluiere de diferite dimensiuni, care sunt lipite \u00een ordinea m\u00e3rimii. Sunetele se ob\u021bin prin suflarea direct\u00e3 \u00een tuburi.<\/p>\n De la eroul mitologic care ar fi inventat acest instrument a c\u00e3p\u00e3tat \u0219i un nume: flautul lui Pan. Mitologia greac\u00e3 \u00eel prezint\u00e3 ca fiu al lui Hermes \u0219i zeu al p\u00e3storilor \u0219i turmelor. Flautul lui Pan reunea un grup de \u0219apte \u021bevi de trestie de diferite lungimi.<\/p>\n Data Aparitie:2014-05-05<\/p>\n