![\"Romii_in_pictura_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/Romii_in_pictura_M.jpg\")
<\/a> Parlamentul Rom\u00e2niei a hot\u00e3r\u00e2t, prin Legea nr. 28 din 11 martie 2011, ca Ziua Comemor\u00e3rii Dezrobirii Romilor s\u00e3 aib\u00e3 loc \u00een fiecare an, la data de 20 februarie.<\/p>\n\u00cen acest sens, Romfilatelia<\/strong> dedic\u00e3 minorit\u00e3\u0163ii rome o emisiune de m\u00e3rci po\u015ftale intitulat\u00e3 Romii \u00een pictura rom\u00e2neasc\u00e3<\/em><\/strong>. La nivel na\u0163ional, aceast\u00e3 minoritate este reprezentat\u00e3 prin Agen\u0163ia Na\u0163ional\u00e3 pentru Romi.<\/p>\n Viziunea Agen\u0163iei const\u00e3 \u00een transparen\u0163a, at\u00e2t pe plan local c\u00e2t \u015fi \u00een cadrul comunit\u00e3\u0163ilor de romi, a programelor \u015fi proiectelor \u00een vederea realiz\u00e3rii unui dialog deschis tuturor celor implica\u0163i, inclusiv societ\u00e3\u0163ii civile.<\/p>\n Av\u00e2ndu-se \u00een vedere unele probleme legate de libera circula\u0163ie a romilor \u00een Uniunea European\u00e3, \u00een 2013, Comisia European\u00e3 \u015fi Consiliul Europei au lansat un program pentru favorizarea accesului minorit\u00e3\u0163ii rome – cea mai mare minoritate etnic\u00e3 din Europa – la locuin\u0163e, educa\u0163ie, s\u00e3n\u00e3tate \u015fi locuri de munc\u00e3 \u00een cinci \u0163\u00e3ri: Ungaria, Bulgaria, Italia, Rom\u00e2nia \u015fi Slovacia.<\/p>\n Prin Hot\u00e3r\u00e2rea Guvernului nr. 1221 din 2011 a fost aprobat\u00e3 Strategia de Incluziune a Romilor \u00een perioada 2012 – 2020.<\/p>\n Aceasta este definit\u00e3 ca un proces prin care se asigur\u00e3 c\u00e3 persoanele confruntate cu riscul s\u00e3r\u00e3ciei \u015fi excluziunii dob\u00e2ndesc oportunit\u00e3\u0163ile \u015fi resursele necesare pentru a participa pe deplin la via\u0163a economic\u00e3, social\u00e3 \u015fi cultural\u00e3 \u015fi c\u00e3 se bucur\u00e3 de via\u0163\u00e3 \u015fi bun\u00e3stare, considerate normal \u00een societatea \u00een care tr\u00e3iesc.<\/p>\n Guvernul Rom\u00e2niei consider\u00e3 includerea social\u00e3 a romilor un aspect ce trebuie reflectat \u00een toate domeniile de activitate de pe agenda fiec\u00e3rei institu\u0163ii publice centrale \u015fi locale.<\/p>\n Pe timbrele emisiunii sunt ilustrate urm\u00e3toarele lucr\u00e3ri artistice semnate de Iosif Iser (3,30 lei), Nicolae Grigorescu (4,30 lei), Pierre Bellet (4,50 lei) \u015fi Nicolae Vermont (8,10 lei).<\/p>\n Tablourile fac parte din colec\u0163ia Muzeului de Art\u00e3 al Rom\u00e2niei.<\/p>\n Iosif Iser<\/strong> (1881 – 1958) a terminat liceul la Bucure\u015fti \u015fi a studiat pictura la M\u00fcnchen \u015fi la Paris. A lucrat \u00een Fran\u0163a la Academia Rancon \u015fi a colaborat cu publica\u0163ii franceze c\u00e3rora le furniza desene satirice. \u00cen 1936 a \u00eenfiin\u0163at, \u00eempreun\u00e3 cu Camil Ressu, Gheorghe Petra\u015fcu, Alexandru Steriade \u015fi al\u0163i pictori, gruparea \u201eArta\u201d. A participat la numeroase expozi\u0163ii \u00een \u0163ar\u00e3 \u015fi \u00een str\u00e3in\u00e3tate. Ini\u0163ial a fost inspirat de curentul expresionist, dar \u00een urma unor c\u00e3l\u00e3torii \u00een Spania \u015fi \u00een Orient, Iosif Iser adopt\u00e3 o coloristic\u00e3 mai luminoas\u00e3, cu tent\u00e3 exotic\u00e3, compozi\u0163iile c\u00e3p\u00e3t\u00e2nd echilibru \u015fi monumentalitate. \u00cen 1955 a fost ales membru al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n Nicolae Grigorescu<\/strong> (1838 – 1907), este socotit a fi marele maestru al penelului rom\u00e2nesc.<\/p>\n \u00cencep\u00e2nd cu 1861, al\u00e3turi de Auguste Renoir, frecventeaz\u00e3 atelierul lui S\u00e9bastien Cornu din Paris. Nu dup\u00e3 mult timp se al\u00e3tur\u00e3 \u0218colii de la Barbizon unde \u00ee\u015fi va des\u00e3v\u00e2r\u015fi educa\u0163ia pictural\u00e3. Din 1873 face vizite de studii la Roma, Napoli, Pompei, apoi \u00een Grecia \u015fi Austria, la Viena.<\/p>\n Dup\u00e3 1890, pictorul se stabile\u015fte \u00een Rom\u00e2nia unde majoritatea picturilor sale abordeaz\u00e3 subiectele rustice: portrete de \u0163\u00e3rani,care cu boi, peisaje specific rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n Pierre Bellet<\/strong> (1865 – 1924) a fost un pictor rom\u00e2n, n\u00e3scut la Gala\u0163i, \u00eentr-o familie de francezi. Nu se cunosc date despre activitatea sa \u00een cadrul \u0218colii rom\u00e2ne\u015fti, \u00eens\u00e3 cert este c\u00e3 a participat la cursurile \u0218colii Na\u0163ionale de Belle Arte din Paris, fiind auditor liber \u00een atelierele lui Alexandru Cabanel \u015fi Benjamin-Constant. Primul \u00eel va influen\u0163a profund, cel pu\u0163in \u00een preajma anului 1900 (compozi\u0163ii cu specific orientalist, teme istorice etc.). Este prezent \u00een dou\u00e3 r\u00e2nduri la Salonul Oficial din capitala Fran\u0163ei (1890, 1891) \u015fi reu\u015fe\u015fte de ambele d\u00e3\u0163i s\u00e3 fie premiat cu o men\u0163iune. Dup\u00e3 \u00eentoarcerea \u00een \u0163ar\u00e3 activeaz\u00e3 \u00een Bucure\u015fti, iar punctul culminant este atins atunci c\u00e2nd la \u00eenceputul anilor \u00b420 realizeaz\u00e3 portretele voievozilor, domnitorilor \u015fi regilor din Sala Unirii de la Alba Iulia.<\/p>\n Nicolae Vermont<\/strong> (1866 – 1932) a fost un pictor \u015fi gravor rom\u00e2n. A studiat la \u0218coala de Arte Frumoase din Bucure\u015fti, cu Theodor Aman, apoi la M\u00fcnchen \u015fi la Paris. A excelat \u00een pictura inspirat\u00e3 din via\u0163a oamenilor simpli, pe care a ilustrat-o cu mult\u00e3 emo\u0163ie.<\/p>\n