![\"Marea_Neagra_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/Marea_Neagra_M.jpg\")
<\/a><\/p>\nHot\u00e3r\u00e2rea Cur\u021bii Interna\u021bionale de Justi\u021bie (CIJ sau Curtea Mondial\u00e3<\/em>, cum mai este cunoscut\u00e3) de la Haga, organul principal judiciar al Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite, \u00een procesul \u201eDelimitarea Maritim\u00e3 \u00een Marea Neagr\u00e3\u201d (Rom\u00e2nia c. Ucraina)<\/em> a fost pronun\u021bat\u00e3 public la data de 3 februarie 2009<\/em>.<\/p>\n \u00cen 2014 se \u00eemplinesc 5 ani<\/em> de la acest moment, c\u00e3ruia Romfilatelia<\/strong> \u00eei dedic\u00e3 emisiunea de m\u00e3rci po\u0219tale, pe care o introduce \u00een circula\u021bie, Marea Neagr\u00e3, istorie rescris\u00e3<\/em><\/strong>.<\/p>\n Importan\u021ba excep\u021bional\u00e3 a Hot\u00e3r\u00e2rii const\u00e3 \u00een aceea c\u00e3 ea consacr\u00e3 prima \u0219i, p\u00e2n\u00e3 \u00een prezent, unica extindere de drepturi suverane \u0219i jurisdic\u021bie suveran\u00e3 ale Rom\u00e2niei dup\u00e3 Marea Unire de la 1918.<\/p>\n Astfel, prin Hot\u00e3r\u00e2re, Rom\u00e2nia a ob\u021binut 79,34%<\/em> din zona aflat\u00e3 \u00een disput\u00e3 cu Ucraina, de aproximativ 12.200 km2<\/em>, adic\u00e3 9.700 km2 de platou continental \u0219i zon\u00e3 economic\u00e3 exclusiv\u00e3<\/em>, cu importante resurse de hidrocarburi, de natur\u00e3 s\u00e3 asigure un \u00eenalt grad de independen\u021b\u00e3 energetic\u00e3 a Rom\u00e2niei. Prin raportare la jurispruden\u021ba Cur\u021bii \u00een domeniul delimit\u00e3rilor maritime, acest rezultat este excep\u021bional de favorabil Rom\u00e2niei.<\/p>\n Aceasta este a 100-a hot\u00e3r\u00e2re a CIJ \u0219i a fost luat\u00e3 cu unanimitatea voturilor judec\u00e3torilor Cur\u021bii, f\u00e3r\u00e3 opinii separate sau dizidente, ceea ce reprezint\u00e3 o premier\u00e3 \u00een activitatea CIJ din 1946 p\u00e2n\u00e3 \u00een prezent.<\/p>\n Mai mult, Hot\u00e3r\u00e2rea, dat\u00e3 de CIJ dup\u00e3 un proces care a durat 4 ani, 4 luni \u0219i 18 zile<\/em>, \u00eencheie o disput\u00e3 bilateral\u00e3 de 42 de ani<\/em> (mai \u00eent\u00e2i cu URSS, apoi cu Ucraina, statul succesor), care nu a putut fi solu\u021bionat\u00e3 prin negocierile derulate pe parcursul a 10 runde (1967-1987) cu URSS, respectiv a 34 de runde (1998-2004) cu Ucraina. Procesul a fost, de altfel, primul caz contencios al Rom\u00e2niei \u00een fa\u021ba CIJ.<\/p>\n Metodologia de delimitare utilizat\u00e3 de CIJ \u00een cazul Rom\u00e2nia c. Ucraina<\/em> a urmat, a\u0219a cum a argumentat Rom\u00e2nia \u00een pledoariile sale din timpul procesului, metoda dezvoltat\u00e3 de Curte \u00een jurispruden\u021ba sa consolidat\u00e3 — o linie de echidistan\u021b\u00e3, care nu a mai fost ajustat\u00e3 \u00een func\u021bie de circumstan\u021be relevante, acestea nefiind identificate \u00een spe\u021b\u00e3 — \u0219i pe care Rom\u00e2nia a sus\u021binut-o \u0219i pe tot parcursul negocierilor. Cea mai mare parte a argumenta\u021biei p\u00e3r\u021bii rom\u00e2ne \u00een proces a fost \u00eensu\u0219it\u00e3 de CIJ — \u00een special neacceptarea utiliz\u00e3rii Insulei \u0218erpilor ca punct de baz\u00e3 pentru trasarea liniei de delimitare, ea nefiind integrat\u00e3 \u00een configura\u021bia \u021b\u00e3rmului ucrainean, \u0219i refuzul acord\u00e3rii oric\u00e3rui alt rol acestei forma\u021biuni maritime st\u00e2ncoase \u00een delimitare, precum \u0219i aprecierea c\u00e3 nu exist\u00e3 nicio dispropor\u021bie \u00eentre lungimile \u021b\u00e3rmurilor relevante ale celor dou\u00e3 \u021b\u00e3ri. Hot\u00e3r\u00e2rea constituie, \u00een jurispruden\u021ba CIJ, un reper important, fiind deja citat\u00e3 \u0219i utilizat\u00e3 \u00een delimit\u00e3rile ulterioare.<\/p>\n Linia de delimitare ob\u021binut\u00e3 de Rom\u00e2nia \u00een urma procesului a fost mai bun\u00e3 dec\u00e2t orice rezultat ce ar fi fost ob\u021binut prin negocieri. \u00centr-adev\u00e3r, cea mai avantajoas\u00e3 propunere f\u00e3cut\u00e3 de fosta URSS \u00een 1987, ar fi dat Rom\u00e2niei doar 50% din zona \u00een disput\u00e3 la acel moment, adic\u00e3 doar vreo 4.000 de km2. Or, prin Hot\u00e3r\u00e2rea Cur\u021bii, Rom\u00e2nia a ob\u021binut aproximativ 9.700 km2, deci aproape de 2 ori \u0219i jum\u00e3tate mai mult, iar Ucraina 2.500 km2.<\/p>\n Este un element de constan\u021b\u00e3 \u00een politica extern\u00e3 a Rom\u00e2niei faptul c\u00e3 respectarea principiilor \u0219i normelor de drept interna\u021bional, precum \u0219i utilizarea instrumentelor, institu\u021biilor \u0219i mecanismelor sale se plaseaz\u00e3 \u00een nucleul esen\u021bial al ac\u021biunii de politic\u00e3 extern\u00e3 a Rom\u00e2niei, de natur\u00e3 s\u00e3 maximizeze efortul de atingere a interesului na\u021bional. Acest caz de Delimitare Maritim\u00e3 \u00een Marea Neagr\u00e3<\/em>, c\u00e2\u0219tigat de Rom\u00e2nia, reprezint\u00e3 poate cea mai bun\u00e3 ilustrare a modului \u00een care diploma\u021bia rom\u00e2neasc\u00e3 a \u0219tiut s\u00e3 utilizeze eficient instrumentele \u201einteligente\u201d ale dreptului interna\u021bional pentru atingerea unui obiectiv care \u021bine de interesul na\u021bional al Rom\u00e2niei.<\/p>\n Din punct de vedere politic, procesul de la Haga \u0219i solu\u021bia sa reprezint\u00e3 un model de solu\u021bionare a diferendelor interna\u021bionale pe cale pa\u0219nic\u00e3 \u00een regiunea extins\u00e3 a M\u00e3rii Negre, o zon\u00e3 care nu duce lips\u00e3 de conflicte \u0219i tensiuni. \u00cen rela\u021bia bilateral\u00e3 cu Ucraina, Hot\u00e3r\u00e2rea din 3 februarie 2009 a eliminat — prin rezolvarea sa — o problem\u00e3 extrem de complicat\u00e3 \u0219i sensibil\u00e3 de pe agenda politic\u00e3 bilateral\u00e3, fiind de natur\u00e3 s\u00e3 influen\u021beze pozitiv \u0219i solu\u021bionarea altor dosare bilaterale complexe. De altfel, ambele state au salutat imediat solu\u021bia din Hot\u00e3r\u00e2rea Cur\u021bii Interna\u021bionale de Justi\u021bie, neexist\u00e2nd niciun fel de probleme \u00een aplicarea sa din 2009 \u0219i p\u00e2n\u00e3 \u00een prezent.<\/p>\n