![\"ZiuaCulturii_Eminescu_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2014\/01\/ZiuaCulturii_Eminescu_M.jpg\")
<\/a><\/em><\/p>\n\u201e… literatura poetic\u00e3 rom\u00e2n\u00e3 va \u00eencepe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui \u015fi forma limbii na\u0163ionale, care \u015fi-a g\u00e3sit \u00een poetul Eminescu cea mai frumoas\u00e3 \u00eenf\u00e3ptuire p\u00e2n\u00e3 ast\u00e3zi, va fi punctul de plecare pentru toat\u00e3 dezvoltarea viitoare a vestm\u00e2ntului cuget\u00e3rii rom\u00e2ne\u015fti\u201d<\/em>, spunea Titu Maiorescu despre Luceaf\u00e3rul<\/strong> poeziei rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n Simbolul na\u0163ional al poeziei, Mihai Eminescu a fost al \u015faptelea copil al lui Gheorghe \u015fi al Raluc\u00e3i Eminovici, n\u00e3scut \u00een 1850 la Ipote\u015fti (Boto\u015fani).<\/p>\n Instruc\u0163ia \u015fcolar\u00e3 o \u00eencepe la National Hauptschule din Cern\u00e3u\u0163i \u015fi o continu\u00e3 la K. K. Ober Gymnazium din aceea\u015fi localitate. Paralel cu \u015fcolarizarea, Mihai Eminescu este un pasionat spectator al reprezenta\u0163iilor de teatru ale trupei Fani Tardini – Vl\u00e3dicescu.<\/p>\n La v\u00e2rsta de 15 ani este custode al bibliotecii lui Aron Pumnul, iar studiile le continu\u00e3 \u00een particular.<\/p>\n \u00cen 1866 debuteaz\u00e3 cu elegia La morm\u00e2ntul lui Aron Pumnul<\/em>.<\/p>\n \u00cen acela\u015fi an devine colaborator al revistei \u201eFamilia\u201d, ap\u00e3rut\u00e3 sub \u00eengrijirea lui Iosif Vulcan, unde public\u00e3 prima poezie De-a\u015f avea semnat\u00e3 cu noul nume literar, Mihai Eminescu<\/strong>. Colaborarea cu aceast\u00e3 revist\u00e3 dureaz\u00e3 p\u00e2n\u00e3 \u00een 1869.<\/p>\n Fire permanent \u00een mi\u015fcare, marele poet este prezent ca sufleur, copist, actor ocazional \u00een trupele teatrale ale lui Iorgu Caragiale \u015fi Mihai Pascaly. Studiile incomplete \u00eei confer\u00e3 doar un statut de \u201estudent extraordinar\u201d al Facult\u00e3\u0163ii de Filozofie din Viena unde \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fe\u015fte o bogat\u00e3 cultur\u00e3 enciclopedic\u00e3.<\/p>\n Anii 1870-1871 reprezint\u00e3 debutul \u00een publicistic\u00e3 literar\u00e3 \u015fi politic\u00e3. \u00cencepe s\u00e3 colaboreze la \u201eConvorbiri literare\u201d unde i se public\u00e3 poezia Venere<\/em> \u015fi Madon\u00e3<\/em> (15 aprilie 1870), urmat\u00e3 de Epigonii<\/em> \u015fi basmul F\u00e3t – Frumos din lacrim\u00e3<\/em>.<\/p>\n Junimi\u015ftii sunt puternic impresiona\u0163i de talentul lui Eminescu, iar Titu Maiorescu scrie, vizionar, \u00een 15 mai 1871: \u201eCu totul deosebit \u00een felul s\u00e3u, om al timpului modern, deocamdat\u00e3 blazat \u00een cuget, iubitor de antiteze cam exagerate… dar \u00een fine poet, poet \u00een toat\u00e3 puterea cuv\u00e2ntului este domnul Mihai Eminescu\u201d<\/em>.<\/p>\n Dup\u00e3 o \u015federe la Berlin, \u00eentre anii 1872-1874, Eminescu se \u00eentoarce \u00een \u0163ar\u00e3 unde este numit Director al Bibliotecii Centrale din Ia\u015fi. La scurt timp, ca revizor \u015fcolar al jude\u0163elor Ia\u015fi \u015fi Vaslui, \u00eel cunoa\u015fte pe Ion Creang\u00e3, de care \u00eel va lega o puternic\u00e3 prietenie.<\/p>\n \u00cen anul 1877 poetul se stabile\u015fte la Bucure\u015fti unde \u00eencepe s\u00e3 lucreze la ziarul \u201eTimpul\u201d. Al\u00e3turi de articole pline de con\u0163inut politic \u015fi artistic, \u00eei sunt publicate poezii precum Scrisorile<\/em>, Luceaf\u00e3rul<\/em>, dar \u015fi altele, p\u00e2n\u00e3 \u00een 1883, c\u00e2nd apar primele tulbur\u00e3ri mintale.<\/p>\n Dup\u00e3 internarea \u00een sanatoriul doctorului \u0218u\u0163u din Bucure\u015fti \u015fi mai apoi la Institutul Ober D\u00f6bling de l\u00e2ng\u00e3 Viena, poetul \u00ee\u015fi g\u00e3se\u015fte odihna ve\u015fnic\u00e3 \u00een 15 iunie 1889 la Bucure\u015fti.<\/p>\n \u021ain\u00e2nd seama \u015fi de p\u00e3rerile critice nejustificate ale unora dintre contemporanii poetului, Nicolae Iorga \u00eel prezint\u00e3 astfel pe Eminescu: \u201eUn om complet, \u00eentr-o vreme \u00een care ceea ce este mai necesar pentru noi este aceast\u00e3 refacere a omului complet, pe care timpurile noastre l-au sf\u00e3r\u00e2mat \u00een fragmente, distrug\u00e2nd omenirea \u00een \u00eens\u00e3\u015fi esen\u0163a ei ini\u0163ial\u00e3 \u015fi definitiv\u00e3\u201d<\/em>.<\/p>\n Opera lui Mihai Eminescu, \u00een bog\u00e3\u0163ia ei, poate fi definit\u00e3 ca fiind cea dint\u00e2i treapt\u00e3 de \u00een\u00e3l\u0163are a literaturii rom\u00e2ne.<\/p>\n Timbrul emisiunii reproduce imaginea unui portret al poetului Mihai Eminescu aflat \u00een galeria de tablouri a Academiei Rom\u00e2ne. Aducem, pe acest\u00e3 cale, mul\u0163umirile noastre acestei institu\u0163ii pentru sprijinul documentar acordat.<\/p>\n Data Aparitie:2014-01-15<\/p>\n