![\"Trandafiri_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2013\/12\/Trandafiri_M.jpg\")
<\/a><\/p>\nDespre trandafir, \u00een toate culturile lumii, exist\u00e3 nenum\u00e3rate legende.<\/p>\n
\u00centr-una din Legendele Olimpului se spune c\u00e3 zei\u0163a Florilor, Chloris, a creat trandafirul dintr-o nimf\u00e3 drag\u00e3 ei, dar care murise.<\/p>\n
Apoi i-a rugat pe ceilal\u0163i zei s\u00e3 d\u00e3ruiasc\u00e3 noii flori c\u00e2te pu\u0163in din darurile lor. Astfel Zephir, chiar so\u0163ul lui Chloris, zeul v\u00e2ntului de prim\u00e3var\u00e3, a \u00eempr\u00e3\u015ftiat norii pentru ca Apollo s\u00e3-l lumineze \u015fi s\u00e3-l \u00eenfloreasc\u00e3. Dyonissos i-a oferit parfumul fermec\u00e3tor, cele Trei Gra\u0163ii i-au dat farmecul, veselia culorilor \u015fi str\u00e3lucirea, iar Ares, zeul r\u00e3zboiului, i-a dat \u00een dar spinii pentru ca trandafirul s\u00e3 se apere.<\/p>\n
Alt\u00e3 legend\u00e3 greceasc\u00e3 poveste\u015fte despre faptul c\u00e3 trandafirul s-a n\u00e3scut dintr-un sur\u00e2s al lui Cupidon, iar spinii ar fi s\u00e3ge\u0163ile dragostei.<\/p>\n
Exist\u00e3 \u015fi o alt\u00e3 legend\u00e3 care spune c\u00e3 trandafirul a ap\u00e3rut, \u00eempreun\u00e3 cu Afrodita, zei\u0163a frumuse\u0163ii, din spuma m\u00e3rii, \u00eenconjur\u00e2nd-o pe aceasta ca o ghirland\u00e3.<\/p>\n
Ast\u00e3zi, trandafirul este considerat a fi simbolul iubirii \u015fi \u00een acela\u015fi timp, al pasiunii, suferin\u0163ei ori al geloziei.<\/p>\n
Frumuse\u0163ea \u015fi parfumul trandafirilor i-au inspirat at\u00e2t pe scriitori, c\u00e2t \u015fi pe pictori.<\/p>\n
Romfilatelia<\/strong> propune colec\u0163ionarilor o nou\u00e3 emisiune de m\u00e3rci po\u015ftale dedicat\u00e3 acestor nobile flori, intitulat\u00e3 Trandafiri \u00een pictur\u00e3<\/em><\/strong>.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 1,00 lei<\/strong> este ilustrat tabloul Trandafiri<\/em>, semnat de Nicolae Grigorescu<\/strong>.<\/p>\n Nicolae Grigorescu (1838 – 1907) este socotit a fi marele maestru al penelului rom\u00e2nesc care a \u00eembinat \u00een picturile sale realismul \u0218colii de la Barbizon cu impresionismul.<\/p>\n \u00cencep\u00e2nd cu 1861, al\u00e3turi de Auguste Renoir, frecventeaz\u00e3 atelierul lui S\u00e9bastien Cornu din Paris. Nu dup\u00e3 mult timp se al\u00e3tur\u00e3 \u0218colii de la Barbizon unde \u00ee\u015fi va des\u00e3v\u00e2r\u015fi educa\u0163ia artistic\u00e3.<\/p>\n Anul 1873 este anul c\u00e2nd \u00eencepe s\u00e3 fac\u00e3 vizite de studii la Roma, Napoli, Pompei, apoi \u00een Grecia \u015fi Austria, la Viena. \u00cen picturile realizate \u00een aceste c\u00e3l\u00e3torii se simte influen\u0163a pregnant\u00e3 a \u0218colii de la Barbizon.<\/p>\n Dup\u00e3 1890, pictorul se stabile\u015fte \u00een Rom\u00e2nia unde majoritatea picturilor sale abordeaz\u00e3 subiecte rustice, portrete de \u0163\u00e3rani, care cu boi, peisaje specific rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 3,60 lei<\/strong> este prezentat tabloul Trandafiri<\/em> de Theodor Aman<\/strong> (1831 – 1891).<\/p>\n Dup\u00e3 ce urmeaz\u00e3 primele studii la Bucure\u015fti, la Colegiul \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d, pleac\u00e3 la Paris \u015fi lucreaz\u00e3 la atelierele lui Michel Martin Drolling \u015fi Fran\u00e7ois Edouard Picot. Se \u00eentoarce \u00een \u0163ar\u00e3 \u00een 1858 \u015fi contribuie la reorganizarea \u00eenv\u00e3\u0163\u00e3m\u00e2ntului artistic rom\u00e2nesc. \u00cen 1864 ajut\u00e3 la \u00eentemeierea primelor \u0218coli de Arte Frumoase de la Bucure\u015fti \u015fi Ia\u015fi.<\/p>\n Picturile sale, fie c\u00e3 reprezint\u00e3 scene istorice, peisaje, portrete ori naturi moarte, relev\u00e3 talentul stilistic al unui pictor de valoare european\u00e3. Totodat\u00e3, el este considerat a fi unul dintre primii gravori rom\u00e2ni, lucr\u00e2nd \u00een tehnica aqua-forte.<\/p>\n Timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 4,50 lei<\/strong> pune \u00een valoare tabloul Trandafiri<\/em> al lui \u0218tefan Luchian<\/strong> (1868 – 1916).<\/p>\n N\u00e3scut \u00een 1868, \u0218tefan Luchian se \u00eenscrie la clasa de pictur\u00e3 a \u0218colii Na\u0163ionale de Arte Frumoase din Bucure\u015fti, \u00een anul 1885, \u015fcoal\u00e3 pe care o absolv\u00e3 patru ani mai t\u00e2rziu, ob\u0163in\u00e2nd medalia de bronz pentru Cap de expresie<\/em> \u015fi Studiu dup\u00e3 natur\u00e3<\/em>.<\/p>\n Studiaz\u00e3 apoi la M\u00fcnchen, la Academia de Arte Frumoase, iar apoi la Paris, la Academia Julien.<\/p>\n Revine la Bucure\u015fti \u00een 1896, unde va fi ini\u0163iatorul Expozi\u0163iei Arti\u015ftilor Independen\u0163i al\u00e3turi de Alexandru Bogdan-Pite\u015fti. Anul 1900 \u00eel g\u00e3se\u015fte la Paris, la Expozi\u0163ia Universal\u00e3, unde expune dou\u00e3 pasteluri.<\/p>\n Din cauza unei boli incurabile, din 1909 \u015fi p\u00e2n\u00e3 la moarte (1916), va fi \u0163intuit \u00een fotoliu.<\/p>\n Tablourile sale redau splendorile peisajului rom\u00e2nesc realizate cu o m\u00e3iestrie neegalat\u00e3, demonstr\u00e2nd pasiunea lui nem\u00e3rginit\u00e3 pentru natur\u00e3.<\/p>\n Timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 14,50 lei<\/strong> \u00eenf\u00e3\u0163i\u015feaz\u00e3 Trandafirii<\/em> lui Ion Andreescu<\/strong> (1850 – 1882).<\/p>\n Ion Andreescu, n\u00e3scut \u00een 1850 la Bucure\u015fti, urmeaz\u00e3 cursurile \u0218colii de Arte Frumoase \u00eencep\u00e2nd cu anul 1869. \u00cen 1878 pleac\u00e3 la Paris, la Academia Julien, dar se \u00eentoarce la Buz\u00e3u ca profesor de gimnaziu.<\/p>\n Se stinge din via\u0163\u00e3, \u00een 1882, la numai 32 de ani, l\u00e3s\u00e2nd \u00een urma lui minunate peisaje, pasteluri \u015fi naturi statice, realizate at\u00e2t \u00een Fran\u0163a, c\u00e2t \u015fi \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n