![\"Fauna_specii_RO_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2013\/10\/Fauna_specii_RO_M.jpg\")
<\/a><\/p>\nRom\u00e2nia se num\u00e3r\u00e3 printre pu\u0163inele \u0163\u00e3ri europene caracterizate printr-o diversitate biologic\u00e3 foarte bine conservat\u00e3. Parte integrant\u00e3 a biodiversit\u00e3\u0163ii, fauna terestr\u00e3 din \u0163ara noastr\u00e3, una din cele mai bogate \u015fi variate din Europa, este grupat\u00e3 \u00een trei mari complexe faunistice: complexul alpin, complexul p\u00e3durilor \u015fi complexul de step\u00e3. Acestea con\u0163in at\u00e2t elemente locale vechi, c\u00e2t \u015fi elemente relativ tinere, specii rare sau chiar unice pe continent.<\/p>\n
Venind s\u00e3 completeze colec\u0163iile filatelice dedicate acestei tematici, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u0163ie emisiunea dem\u00e3rci po\u015ftale Faun\u00e3: Specii din Rom\u00e2nia<\/em><\/strong>.<\/p>\n Marmota <\/em><\/strong>(Marmota marmota)<\/em>, ilustrat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 3,30 lei<\/strong>, este cea mai mare specie de roz\u00e3toare din familia Sciuridae din lume. Tr\u00e3ie\u015fte \u00een zonele de munte din centrul \u015fi sudul Europei, la \u00een\u00e3l\u0163imi cuprinse \u00eentre 800 \u015fi 3200 m, reg\u00e3sindu-se cu prec\u00e3dere \u00een mun\u0163ii Alpi, Carpa\u0163i, Tatra, Pirinei.<\/p>\n Disp\u00e3rut\u00e3 acum aproximativ o sut\u00e3 de ani din \u0163ara noastr\u00e3, a fost reintrodus\u00e3 relativ recent \u00een zona mun\u0163ilor F\u00e3g\u00e3ra\u015f, Par\u00e2ng, Retezat, Rodnei. Poate c\u00e2nt\u00e3ri \u00eentre 4 \u015fi 8 kg \u015fi are o lungime cuprins\u00e3 \u00eentre 42 \u015fi 54 cm. Picioarele sunt scurte, cele anterioare au patru degete, iar cele posterioare, cinci, fiind prev\u00e3zute cu gheare puternice, lungi de 2 cm. Are ochii plasa\u0163i lateral \u015fi cuprinde un c\u00e2mp vizual de 300 grade. De\u015fi are urechi mici, de 2 cm, aude foarte bine.<\/p>\n Cioc\u00e3nitoarea de munte <\/em><\/strong>(Picoides tridactylus)<\/em>, ilustrat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 4,30 lei<\/strong>, este o specie prezent\u00e3 \u00een p\u00e3durile de conifere din centrul \u015fi estul Europei.<\/p>\n Cioc\u00e3nitoarea de munte are capul tivit lateral, cu trei dungi negre separate de dou\u00e3 dungi albe. Flancurile corpului prezint\u00e3 pete transversale, iar pe mijlocul spatelui are o dung\u00e3 lat\u00e3, alb\u00e3. Este o pas\u00e3re ag\u00e3\u0163\u00e3toare, cu gheare lungi, \u00eencovoiate \u015fi ascu\u0163ite la v\u00e2rf, cu care se aga\u0163\u00e3 de scoar\u0163a arborilor, sprijinindu-se pe coad\u00e3, motiv pentru care penele cozii sunt tari \u015fi groase. Se hr\u00e3ne\u015fte cu insecte \u015fi larve de sub scoar\u0163\u00e3 \u015fi din trunchiurile arborilor, \u00een care face g\u00e3uri circulare. Este supranumit\u00e3 agentul sanitar al p\u00e3durilor de munte.<\/p>\n R\u00e2sul <\/em><\/strong>(Lynx lynx)<\/em>, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 4,50 lei<\/strong>, este denumit \u015fi pantera Carpa\u0163ilor<\/em>. Aria sa de r\u00e3sp\u00e2ndire se \u00eentinde din Alpi, Tatra, Carpa\u0163i, Peninsula Balcanic\u00e3 \u015fi Caucaz, p\u00e2n\u00e3 \u00een Himalaya, Insula Sahalin, nordul Indiei \u015fi Asia Mic\u00e3.<\/p>\n Ca urmare a v\u00e2n\u00e3rii excesive practicate de om \u00een secolele XIX \u015fi XX, exemplarele sunt foarte rare, except\u00e2nd zonele Carpa\u0163ilor \u015fi Subcarpa\u0163ilor. Este un animal carnivor, agil, care v\u00e2neaz\u00e3 \u00een amurg \u015fi se deplaseaz\u00e3 neauzit. Datorit\u00e3 bl\u00e3nii sale,care \u00eei confer\u00e3 un camuflaj deosebit, r\u00e2sul este adesea greu de observat. Salturile sale sunt de aproape 6 metri. Are auzul \u015fi mirosul foarte dezvoltate, fiind \u00eenzestrat cu o acuitate vizual\u00e3 foarte bun\u00e3. Un lucru mai pu\u0163in cunoscut este faptul c\u00e3 r\u00e2sul poate fi domesticit, av\u00e2nd un comportament similar unei pisici devotate celui care a crescut-o.<\/p>\n Zimbrul <\/em><\/strong>(Bison bonasus)<\/em>, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 9,10 lei<\/strong>, este cel mai greu animal terestru din Europa.<\/p>\n Animal ierbivor de turm\u00e3, cu o greutate ce variaz\u00e3 \u00eentre 440 \u015fi 920 kg la mascul \u015fi \u00eentre 320 \u015fi 640 kg la femel\u00e3, are o \u00een\u00e3l\u0163ime la umeri de aproape 190 cm. Corpul este acoperit cu p\u00e3r gri-maro, scurt pe spate \u015fi lung pe partea din fa\u0163\u00e3 a corpului, form\u00e2nd \u00eenpartea de jos a\u015fa numita \u201ebarb\u00e3\u201d.<\/p>\n Refacerea fondului faunistic de zimbri \u00een Rom\u00e2nia a \u00eenceput \u00een anul 1958, la Slivu\u0163-Ha\u0163eg (jude\u0163ul Hunedoara), unde a fost adus\u00e3 din Polonia o pereche de zimbri. \u00cen prezent, urma\u015fii acestora se pot \u00eent\u00e2lni at\u00e2t \u00een rezerva\u0163ii (V\u00e2n\u00e3tori-Neam\u0163, Slivu\u0163-Ha\u0163eg, Neagra-Buc\u015fani), c\u00e2t \u015fi \u00een gr\u00e3dini zoologice (Bucure\u015fti, T\u00e2rgovi\u015fte).<\/p>\n