![\"minicoala_4tb+2vig_ASTRA_50\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2013\/10\/ASTRA_50ani_M.jpg\")
<\/a>\u00cen urm\u00e3 cu mai bine de un secol \u015fi jum\u00e3tate (1861), la Sibiu, se \u00eenfiin\u0163eaz\u00e3 Asocia\u0163iunea Transilvan\u00e3 pentru Literatura Rom\u00e2n\u00e3 \u015fi Cultura Poporului Rom\u00e2n – ASTRA<\/em>, o organiza\u0163ie cultural\u00e3 care \u00ee\u015fi propunea, prin Statutele sale<\/em>, ac\u0163iuni de prezervare a patrimoniului rom\u00e2nesc tradi\u0163ional, obiectual \u015fi de manifestare artistico-cultural\u00e3.<\/p>\nUn muzeu \u00een aer liber a fost g\u00e2ndit, la Sibiu, \u00eenc\u00e3 din anul 1940 de Romulus Vuia, director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, dar proiectul s\u00e3u a devenit realitate abia \u00een 1963, prin ini\u0163iativa lui Cornel Irimie.<\/p>\n
Dup\u00e3 atribuirea terenului necesar muzeului (1960) s-a trecut la realizarea propriu-zis\u00e3 a expozi\u0163iei \u00een aer liber. Speciali\u015ftii Sec\u0163iei de etnografie \u015fi art\u00e3 popular\u00e3<\/em> din cadrul Complexului Muzeal Brukenthal au \u00eentocmit Proiectul tematic \u015fi de organizare a Muzeului \u00een aer liber<\/em> \u015fi au stabilit etapele ulterioare de dezvoltare ale acestuia. Speciali\u015ftii sibieni \u015fi reprezentan\u0163i ai Academiei Rom\u00e2ne au dezb\u00e3tut planul tematic \u015fi profilul viitorului muzeu,care avea s\u00e3 se numeasc\u00e3 Muzeul Tehnicii Populare<\/em>.<\/p>\n La 6 mai 1962, Prezidiul Academiei Rom\u00e2ne a avizat favorabil tematica viitorului muzeu. Acesta urma s\u00e3 reprezinte ocupa\u0163ii, me\u015fte\u015fuguri \u015fi \u201einstala\u0163ii tehnice populare\u201d de pe \u00eentreg teritoriul \u0163\u00e3rii, grupate pe diversitatea proceselor tradi\u0163ionale, pe genuri \u015fi tipologii.<\/p>\n \u00cencep\u00e2nd cu anul 1963, cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u00e3<\/em> \u00eentreprins\u00e3 de speciali\u015ftii muzeului s-a desf\u00e3\u015furat prin \u201eexpedi\u0163ii\u201d pentru depistarea \u00een teren<\/em> a monumentelor etnografice cu valoare documentar-istoric\u00e3 sau tehnic\u00e3 ce urmau a fi transferate \u00een Dumbrava Sibiului. S-au identificat: joag\u00e3rul din Gura R\u00e2ului, moaradin D\u00e3b\u00e2ca, uleini\u0163a de la Or\u00e3\u015ftioara \u015fi piua din Rod. Tot \u00een anul 1963 s-au achizi\u0163ionat primele nou\u00e3 monumente: moara plutitoare din Luc\u00e3ce\u015fti, moara din D\u00e3b\u00e2ca, piua de ulei din Or\u00e3\u015ftioara, joag\u00e3rul din Gura R\u00e2ului, piua de haine din Rod, moara de m\u00e2n\u00e3 din Bumbuie\u015fti, teascul de ulei din Racovi\u0163a, piua de ulei \u015fi haine din T\u00e3lm\u00e3cel, podul plutitor din Porce\u015fti (Turnu Ro\u015fu)<\/em>. \u00cen perioada 1963-1964 a fost reconstituit primul monument transferat \u00een muzeu: moara din D\u00e3b\u00e2ca<\/em>, din \u0163inutul P\u00e3durenilor Hunedoarei, un monument datat 1848, de mare valoare etnografic\u00e3.<\/p>\n \u00cen prima etap\u00e3 de dezvoltare a muzeului (1963-1967) aten\u0163ia s-a concentrat spre depistarea \u015fi transferarea instala\u0163iilor de industrie popular\u00e3, cele mai grav amenin\u0163ate monumente cu distrugerea \u015fi dispari\u0163ia (mori, pive, uleini\u0163e, d\u00e2rste, joag\u00e3re etc.). Au mai fost reconstruite: teascul de bo\u015ftin\u00e3 din Sebe\u015f, moara de la Munteni, joag\u00e3rul cu roat\u00e3 mic\u00e3 de la Gura R\u00e2ului, piua cu v\u00e2ltoare de la Rod, uleini\u0163a din Grind <\/em>(\u00een anul 1964), moara cu ciutur\u00e3 de la Arcani, teascul din Racovi\u0163a, casa podarului din Porce\u015fti (Turnu Ro\u015fu) \u015fi moara plutitoare din Luc\u00e3ce\u015fti <\/em>(\u00een anul 1965).<\/p>\n \u00cencep\u00e2nd cu 17 octombrie 1967 Muzeul Tehnicii Populare a fost accesibil pentru publicul larg.<\/p>\n Din anul 2000 \u015fi p\u00e2n\u00e3 \u00een prezent au fost transferate \u015fi reconstruite \u00een Muzeul \u00een aer liber construc\u0163ii provenind din toate zonele \u0163\u00e3rii: gospod\u00e3rii \u0163\u00e3r\u00e3ne\u015fti, instala\u0163ii de tehnic\u00e3 popular\u00e3, edificii de utilitate public\u00e3, complexe de industrii \u0163\u00e3r\u00e3ne\u015fti \u015fi edificii religioase etc., care au completat cele 6 sectoare \u015fi 18 grupe \u015fi subgrupe tematice, \u00eentregind cea mai vast\u00e3 expozi\u0163ie monumental\u00e3 \u00een aer liber din Europa.<\/p>\n Cu ocazia anivers\u00e3rii a 50 de ani de la \u00eenfiin\u0163area Muzeului Civiliza\u0163iei Populare Tradi\u0163ionale ASTRA<\/em>, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u0163ie emisiunea aniversar\u00e3 de m\u00e3rci po\u015ftale dedicat\u00e3 s\u00e3rb\u00e3toririi acestui eveniment. Timbrul emisiunii cu valoare nominal\u00e3 de 14,50 lei reproduce primul monument reconstruit \u00een Muzeu: moara de tip roman (angrenaj de transmisie) \u015fi cu admisie inferioar\u00e3 din D\u00e3b\u00e2ca, jude\u0163ul Hunedoara, dat\u00e2nd, conform inscrip\u0163iei de pe fruntar, din anul 1848.<\/p>\n Construc\u0163ia este a\u015fezat\u00e3 pe o funda\u0163ie de piatr\u00e3, are pere\u0163i din b\u00e2rne de stejar \u015fi acoperi\u015ful \u00een patru ape, \u00eenvelit cu \u015findril\u00e3. Construc\u0163ia prezint\u00e3 dou\u00e3 \u00eenc\u00e3peri: moara propriu-zis\u00e3 \u015fi camera de locuit. Instala\u0163ia de m\u00e3cinat este format\u00e3 dintr-o pereche de pietre de 102 cm diametru, pus\u00e3 \u00een mi\u015fcare de o roat\u00e3 hidraulic\u00e3 cu aripi<\/em>, ac\u0163ionat\u00e3 de jetul de ap\u00e3 \u00een partea inferioar\u00e3. Mi\u015fcarea se transmite prin intermediul unui sistem format din roata m\u00e3selat\u00e3<\/em> \u015fi val<\/em> (piciorul de cuplaj) din\u0163ate care transform\u00e3 rotirea axului orizontal, \u00een mi\u015fcarea de rota\u0163ie, vertical\u00e3 a axelor pietrelor. Instala\u0163ia este sus\u0163inut\u00e3 de un jug de stejar masiv, format din patru t\u00e3lponi<\/em>, patru u\u015fciori<\/em> \u015fi fruntariu<\/em>. Pe cei doi u\u015fciori<\/em> din fa\u0163\u00e3 \u015fi pe fruntariu<\/em> se g\u00e3se\u015fte o sculptur\u00e3 decorativ\u00e3, datat\u00e3 1848, precum \u015fi inscrip\u0163ia cu litere chirilice: 1848 P\u00e3tru a Barbului…(indescifrabil) Dumitru a Barbului au f\u00e3cut moara cu Kostandin<\/em>.<\/p>\n