![\"Maria_Tanase_100ani_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2013\/09\/Maria_Tanase_100ani_M.jpg\")
<\/a><\/p>\nCea care avea s\u00e3 fie supranumit\u00e3 \u201em\u00e3iastra c\u00e2ntecului popular rom\u00e2nesc\u201d sau \u201eprivighetoarea din Livada cu duzi\u201d, Maria T\u00e3nase a debutat pe scen\u00e3 la v\u00e2rsta de 21 de ani, \u00een 1934, sub pseudonimele Elise Lam\u00e9 \u015fi Mary Atanasiu al\u00e3turi de trupa de revist\u00e3 muzical\u00e3 C\u00e3r\u00e3bu\u015f Expres. <\/em><\/p>\n \u00cenzestrat\u00e3 cu un talent artistic excep\u0163ional, Maria T\u00e3nase \u015fi-a perfec\u0163ionat m\u00e3iestria printr-o colaborare direct\u00e3 cu renumi\u0163i folclori\u015fti, compozitori, dirijori \u015fi virtuozi instrumenti\u015fti din Rom\u00e2nia.<\/p>\n \u00cent\u00e2lnirea renumitei c\u00e2nt\u00e3re\u0163e cu folcloristul Harry Brauner (aprilie 1935) i-a deschis o pre\u0163ioas\u00e3 colaborare cu marele etnomuzicolog Constantin Br\u00e3iloiu care a recomandat-o casei de discuri austriece Columbia – His Master\u2019s Voice. <\/em><\/p>\n \u00cen anul 1937, Maria T\u00e3nase a repurtat un binemeritat succes interna\u0163ional, ca reprezentant\u00e3 a c\u00e2ntecului rom\u00e2nesc, la Expozi\u0163ia Mondial\u00e3 de la Paris.<\/p>\n Debutul radiofonic la emisiunea de radio Ora Satului<\/em> (20 februarie 1938), \u00een compania tarafului Ion Matache,<\/em> a marcat \u00eenceputul unei str\u00e3lucite cariere artistice at\u00e2t \u00een \u0163ar\u00e3, c\u00e2t \u015fi \u00een str\u00e3in\u00e3tate.<\/p>\n Forma\u0163ii cunoscute publicului larg, cum au fost cele conduse de violoni\u015ftii celebri Petric\u00e3 Mo\u0163oi, Victor Predescu, Grigora\u015f Dinicu, Vasile Julea, Nicu St\u00e3nescu, Ionel Budi\u015fteanu, Ionel Banu sau de naistul F\u00e3nic\u00e3 Luca, au avut colabor\u00e3ri \u00eencununate de succes cu deja mult-apreciata Maria T\u00e3nase.<\/p>\n La 24 septembrie 1938, scena Teatrului de Revist\u00e3 Alhambra<\/em> a prezentat publicului debutul Mariei T\u00e3nase \u00een calitate de artist\u00e3 – cu calit\u00e3\u0163i actorice\u015fti \u015fi muzicale de vedet\u00e3<\/em> – \u00een spectacolul Constela\u0163ia Alhambrei<\/em>.<\/p>\n \u00cen paralel cu spectacolele de teatru, Maria a c\u00e2ntat la restaurantele Neptun, Luxandra, Parcul ARO, Luther, Continental, \u201ePrisma-nalt\u00e3\u201d din Pia\u0163a Obor, Hanul Ancu\u0163ei,<\/em> fiind invitat\u00e3 des s\u00e3 contribuie definitoriu, ca solist\u00e3, \u00een concerte cu public numeros, desf\u00e3\u015furate la Ateneul Roman, Sala Dalles,<\/em> alte s\u00e3li din capital\u00e3 \u015fi din marile ora\u015fe ale \u0163\u00e3rii, afirm\u00e2ndu-\u015fi necontenit marea dragoste pentru publicul rom\u00e2n.<\/p>\n Prim\u00e3vara anului 1939 marcheaz\u00e3 un eveniment principal din via\u0163a c\u00e2nt\u00e3re\u0163ei: Expozi\u0163ia Universal\u00e3 de la New York.<\/em> \u00cenainte de plecarea peste Ocean, restaurantul Luxandra Parc<\/em> a oferit publicului bucure\u015ftean o cin\u00e3 de r\u00e3mas bun,<\/em> cu participarea orchestrei lui Victor Predescu. Meniul, amuzant, preg\u00e3tit pentru oaspe\u0163i, \u00eenscria \u00een lista sa urm\u00e3toarele: \u021auic\u00e3 de V\u00e3leni adus\u00e3 cu Trenule ma\u015fin\u00e3 mic\u00e3,<\/em> Nisetru rece preparat dup\u00e3 re\u0163eta Habar n-ai tu,<\/em> Pui stropit cu mujdei de Maria neichii, M\u00e3rie,<\/em> Mu\u015fchi de vac\u00e3 \u00eemp\u00e3nat de M\u00e3rioara de la Gorj,<\/em> Cafea cu rom Hop lele, hop!. <\/em>Printre admiratorii prezen\u0163i la aceast\u00e3 sear\u00e3 de r\u00e3mas bun se reg\u00e3seau Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu, Geo Bogza, Ion Vasilescu, Ion Pillat \u015fi mul\u0163i al\u0163ii.<\/p>\n Ajuns\u00e3 la Pavilionul Rom\u00e2niei de la New York, Maria T\u00e3nase a c\u00e2ntat cu orchestra lui Grigora\u015f Dinicu \u00een fa\u0163a oficialit\u00e3\u0163ilor americane, al\u00e3turi de care mai erau prezen\u0163i George Enescu, prof. Dimitrie Gusti, Jascha Heifetz \u015fi Constantin Br\u00e2ncu\u015fi.<\/p>\n Revenit\u00e3 \u00een \u0163ar\u00e3, Maria T\u00e3nase \u015fi-a reluat activitatea artistic\u00e3 la Teatrul de Revist\u00e3 Alhambra,<\/em> unde a abordat \u015fi muzic\u00e3 de jazz, prezent\u00e2nd \u00een decembrie 1939, la Radio Bucure\u015fti, C\u00e2ntece populare \u00een ritm de jazz. <\/em><\/p>\n \u00cen numeroase emisiuni de la Radio Bucure\u015fti, multe dintre ele difuzate \u00een direct, \u201epe viu\u201d, Maria T\u00e3nase \u015fi-a manifestat pasiunea pentru interpretarea c\u00e2ntecelor de lume din Bucure\u015ftiul vechi, din vremea culeg\u00e3torului c\u00e2nt\u00e3re\u0163 Anton Pann, a primului nostru cronicar muzical Nicolae Filimon, din atmosfera popular\u00e3 urban\u00e3 \u00een care au tr\u00e3it \u015fi creat clasicii literaturii rom\u00e2ne: Ion Creang\u00e3, Ion Luca Caragiale, Mihai Eminescu, Ioan Slavici s.a.m.d. Tot Maria T\u00e3nase a interpretat compozi\u0163ii vibrante, inspirate de melosul folcloric rom\u00e2nesc \u015fi destinate Bucure\u015ftiului numit \u00een perioada interbelic\u00e3 \u201eMicul Paris\u201d.<\/p>\n Prima ie\u015fire \u00eentr-un turneu artistic european \u015fi oriental a avut loc \u00een Turcia (martie 1941), unde a fost prezent\u00e3 \u00een Melody Revue<\/em> \u015fi Cocktail Revue<\/em> pe scena Teatrului de var\u00e3 Taxim Gazinozu<\/em> din Istanbul \u015fi Ankara. Dup\u00e3 dou\u00e3 luni de spectacole, primarul Istanbulului a declarat-o pe Maria T\u00e3nase \u201ecet\u00e3\u0163ean de onoare\u201d al ora\u015fului.<\/p>\n Angajat\u00e3 din anul 1942 la Caf\u00e9 Wilson<\/em> din Bucure\u015fti, al\u00e3turi de pianistul Leonida Petrescu \u015fi orchestra lui Victor Predescu, Maria T\u00e3nase atr\u00e3gea toate marile personalit\u00e3\u0163i str\u00e3ine care concertau la Ateneul Rom\u00e2n.<\/em> Este cunoscut faptul c\u00e3 dirijorul Ionel Perlea \u015fi pianistul german Walter Gieseking au urm\u00e3rit o sear\u00e3 \u00eentreag\u00e3 programul cunoscutei interprete.<\/p>\n \u00cenc\u00e2ntat de \u201efarmecele\u201d Mariei T\u00e3nase, poetul Tudor Arghezi decreta \u00een stilul s\u00e3u caracteristic: \u201eCine calc\u00e3 silaba rom\u00e2neasc\u00e3, stihul \u015fi c\u00e2ntarea, ca subtila T\u00e3nase? Diavolul? Nici el!\u201c. <\/em><\/p>\n Un alt debut, cel al Mariei T\u00e3nase \u00een operet\u00e3, pe scena Teatrului Alhambra<\/em> din Bucure\u015fti, a avut loc \u00een anul 1944 sub bagheta lui Egizio Massini \u015fi av\u00e2ndu-l ca partener pe Ion Dacian. A urmat o alt\u00e3 surpriz\u00e3: debutul \u00een teatru \u00een piesa Cadavrul viu<\/em> a lui Lev Tolstoi, dup\u00e3 care urmeaz\u00e3 un rol \u00een piesa Horia<\/em> a lui Mihail Davidoglu.<\/p>\n \u00cencep\u00e2nd cu anul 1945, dup\u00e3 mai multe spectacole muzicale \u015fi roluri jucate, a decis s\u00e3-\u015fi continue cariera la Teatrul de Estrad\u00e3,<\/em> devenit Teatrul de Revist\u00e3 Constantin T\u00e3nase.<\/em> Cu toate acestea, nu a renun\u0163at la colabor\u00e3rile cu orchestre cunoscute precum \u201ePerini\u0163a\u201d, \u201eDoina Arge\u015fului\u201d, \u201eTaraful Gorjului\u201d, \u201eDoina Moldovei\u201d, \u201eFlac\u00e3ra Prahovei\u201d \u015fi \u201eDoina Banatului\u201d (\u201eLaz\u00e3r Cernescu\u201d) din Caransebe\u015f. <\/em><\/p>\n A cochetat cu filmul scriind chiar scenarii. Dup\u00e3 un episod din filmul documentar Rom\u00e2nia<\/em> au urmat Se aprind f\u00e3cliile<\/em> (1956), Ciulinii B\u00e3r\u00e3ganului<\/em> (1957\/1958) \u015fi Prin Bucure\u015ftii de ieri \u015fi de azi<\/em> (1958).<\/p>\n Cu orchestra din T\u00e2rgu-Jiu, Doina Gorjului, unde se transferase ca folclorist\u00e3 \u00een anul 1962, a sus\u0163inut ultimul s\u00e3u concert la Hunedoara, la 1 mai 1963.<\/p>\n Pentru meritele sale artistice, Maria T\u00e3nase a fost distins\u00e3 cu Premiul de Stat<\/em> (1955), cu titlul de Artist\u00e3 Emerit\u00e3<\/em> (1957) \u015fi cu Marele Premiu al Discului<\/em> decernat de Academia \u201eCharles Cros\u201d din Paris (post-mortem, 1965). Radioul, Televiziunea, Electrecord-ul \u015fi Cinematografia au sus\u0163inut cariera artistic\u00e3 fulminant\u00e3 a Mariei T\u00e3nase \u00eenregistr\u00e2nd cu ea peste 120 de melodii de folclor, prelucr\u00e3ri de muzic\u00e3 popular\u00e3, roman\u0163e, cuplete de revist\u00e3 \u015fi crea\u0163ii de muzic\u00e3 u\u015foar\u00e3 rom\u00e2neasc\u00e3, interviuri, emisiuni \u015fi secven\u0163e filmate. \u00cens\u00e3, repertoriul muzical al Mariei T\u00e3nase a fost mult mai mare, \u00eensum\u00e2nd aproximativ 400 de c\u00e2ntece din toate regiunile Rom\u00e2niei, la care se adaug\u00e3 unele melodii c\u00e2ntate \u00een limbile francez\u00e3, turc\u00e3, cupletele de revist\u00e3 muzical\u00e3 \u015fi crea\u0163iile dedicate marii artiste de c\u00e3tre compozitorii de muzic\u00e3 u\u015foar\u00e3 rom\u00e2neasc\u00e3, printre care Petre Andreescu, Ion Vasilescu, Elly Roman, Henry M\u00e3lineanu, Gherase Dendrino, Aurel Giroveanu \u015fi Temistocle Popa.<\/p>\n C\u00e2nt\u00e3rea\u0163\u00e3 de excep\u0163ie \u015fi o actri\u0163\u00e3 de o surprinz\u00e3toare naturale\u0163e, Maria T\u00e3nase a r\u00e3mas imposibil de imitat. Despre figura ei fascinant\u00e3, diplomatul \u015fi scriitorul Valentin Lipatti scria: \u201eochii mari de otrav\u00e3 \u015fi un trup de o zvelte\u0163e juvenil\u00e3. \u00centreaga ei f\u00e3ptur\u00e3 era asemenea unei salamandre mitologice, cobor\u00e2te dintr-un basm rom\u00e2nesc pe jum\u00e3tate p\u00e3g\u00e2n\u201d. <\/em><\/p>\n Dobor\u00e2t\u00e3 de o boal\u00e3 necru\u0163\u00e3toare \u00een anul 1963 (22 iunie), interpret\u00e3 inconfundabil\u00e3, cu o uria\u015f\u00e3 capacitate de comunicare cu publicul, Maria T\u00e3nase r\u00e3m\u00e2ne, dup\u00e3 o jum\u00e3tate de veac de la dispari\u0163ie, o prezen\u0163\u00e3 vie a unicit\u00e3\u0163ii \u00een tezaurul folclorului rom\u00e2nesc pe care l-a st\u00e3p\u00e2nit cu o autoritate profesional\u00e3 exemplar\u00e3.<\/p>\n \u00cen acest context, Romfilatelia,<\/strong> promotoare a valorilor \u015fi personalit\u00e3\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti, introduce \u00een circula\u0163ie o emisiune de m\u00e3rci po\u015ftale, dedicat\u00e3 anivers\u00e3rii unui secol de la na\u015fterea Mariei T\u00e3nase, artist\u00e3 complex\u00e3 \u015fi reprezentativ\u00e3 a culturii muzicale \u015fi spiritualit\u00e3\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, interpret\u00e3 de geniu, dup\u00e3 unii muzicologi, a c\u00e2ntecului autentic rom\u00e2nesc.<\/p>\n Intitulat\u00e3 sugestiv \u201eMaria T\u00e3nase – 100 de ani de la na\u015ftere\u201d<\/em><\/strong>, emisiunea filatelic\u00e3 jubiliar\u00e3 prezint\u00e3 scene din via\u0163a \u015fi cariera artistic\u00e3 extraordinar\u00e3 a c\u00e2nt\u00e3re\u0163ei, c\u00e3reia \u00eei dator\u00e3m \u00een bun\u00e3 parte renumele c\u00e2ntecului popular rom\u00e2nesc peste hotarele \u0163\u00e3rii.<\/p>\n