![\"Suceava_625_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/Suceava_625_M.jpg\")
<\/a> \u201eCum trece-n lume toat\u00e3 slava \/ Ca \u015fi un vis, ca spuma undei! \/ Sus, \u00een cetate la Suceava, \/ Eu zic: Sic transit gloria mundi!\u201d (Umbra lui Dabija-vod\u00e3 – Mihai Eminescu)\u00a0<\/em><\/p>\nAnul acesta se \u00eemplinesc 625 de ani de c\u00e2nd Suceava a fost atestat\u00e3 documentar, printr-un document emis la 11 februarie 1388 \u00een \u201ecetatea Sucevei\u201d.
\nPentru a marca acest eveniment istoric, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u0163ie emisiunea de m\u00e3rci po\u015ftale Suceava – 625 de ani de la prima men\u0163iune documentar\u00e3<\/em><\/strong>.
\nCele dou\u00e3 timbre care alc\u00e3tuiesc emisiunea filatelic\u00e3 ilustreaz\u00e3 Cetatea de Scaun a Sucevei \u015fi Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe – Mir\u00e3u\u0163i.
\nCetatea Sucevei<\/strong> a fost construit\u00e3 \u00een timpul domniei lui Petru I Mu\u015fat (1375-1391). Trebuie amintit \u015fi faptul c\u00e3 domnitorul a b\u00e3tut prima moned\u00e3 a Moldovei, gro\u015ful moldovenesc din argint.
\nSuceava a devenit Cetate de Scaun \u015fi \u015fi-a p\u00e3strat acest rol p\u00e2n\u00e3 c\u00e3tre mijlocul secolului XVI, c\u00e2nd capitala moldav\u00e3 s-a mutat la Ia\u015fi.
\nCetatea Sucevei a fost cea mai important\u00e3 fortifica\u0163ie a Moldovei, dovada evident\u00e3 fiind sus\u0163inut\u00e3 de faptul c\u00e3 a rezistat unor atacuri deosebit de dure. \u00cenconjurat\u00e3 de ziduri trainice \u015fi de bastioane, la care se ad\u00e3uga un \u015fan\u0163 de ap\u00e3rare, era conceput\u00e3 s\u00e3 fie de necucerit.
\n\u00cen anul 1476, o\u015ftile lui Mahomed al II-lea asediaz\u00e3 cetatea, f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 o poat\u00e3 cuceri, mul\u0163umindu-se doar cu arderea ora\u015fului. Mai t\u00e2rziu, \u00een anul 1497, armatele poloneze ale lui Ioan Albert se re\u00eentorc \u00een\u0163aralor, dup\u00e3 un asediu al cet\u00e3\u0163ii timp de 21 de zile.
\nUn nou moment de cump\u00e3n\u00e3 este reprezentat de expedi\u0163ia otoman\u00e3 av\u00e2ndu-l \u00een frunte pe \u00eensu\u015fi marele sultan Soliman Magnificul, venit s\u00e3-l mazileasc\u00e3 pe Petru Rare\u015f, domnul Moldovei. \u00cen urma tr\u00e3d\u00e3rii boierilor, Soliman ocup\u00e3 cetatea, de unde captureaz\u00e3 \u00eentregul tezaur al Moldovei de ale c\u00e3rui bog\u00e3\u0163ii se mir\u00e3 chiar \u015fi cronicarii otomani care \u00eenso\u0163eau campania.
\nUltimul episod din istoria cet\u00e3\u0163ii, ca \u015fi fort\u00e3rea\u0163\u00e3, este scris \u00een perioada domniei lui Dumitra\u015fcu Cantacuzino c\u00e2nd, la porunca turcilor, \u201eau umplut-o de lemne \u015fi de paie, apoi le-a dat foc de au ars-o. <\/em>\u0218i a\u015fa sl\u00e3bindu-i zidul, s-au risipit\u201d<\/em>.(Nicolae Costin)
\nDup\u00e3 c\u00e2\u0163iva ani, opera de distrugere este des\u00e3v\u00e2r\u015fit\u00e3 datorit\u00e3 unui puternic cutremur.
\nO alt\u00e3 ctitorie a lui Petru I Mu\u015fat este Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe – Mir\u00e3u\u0163i<\/strong>. Monument dat\u00e2nd din secolul XVII, cu refaceri ulterioare, p\u00e3streaz\u00e3 \u015fi ast\u00e3zi temelia bisericii construite la sf\u00e2r\u015fitul secolului XIV, din porunca lui Petru I.
\nSituat\u00e3 la jum\u00e3tatea distan\u0163ei dintre Curtea Domneasc\u00e3 \u015fi Cetatea de Scaun, Biserica Mir\u00e3u\u0163i, cea mai veche biseric\u00e3 din Suceava, a servit ca prim sediu al Mitropoliei Moldovei.
\n\u00cen acest l\u00e3ca\u015f de cult s-au aflat vreme de aproape dou\u00e3 sute de ani moa\u015ftele \u201eSf\u00e2ntului Ioan cel Nou\u201d depuse de Alexandru cel Bun. Se spune c\u00e3 tot aici a fost uns ca domn al Moldovei \u0218tefan cel Mare, iar prima sa so\u0163ie, Evdochia de Kiev a fost \u00eenmorm\u00e2ntat\u00e3 \u00een acela\u015fi l\u00e3ca\u015f.
\nIstoria remarcabil\u00e3 a acestei biserici se \u00eentinde pe c\u00e2teva sute de ani, dar avarierea ei grav\u00e3 c\u00e3tre sf\u00e2r\u015fitul secolului XVI, cel mai probabil \u00een urma unui cutremur, a dus la abandonarea ei \u015fi la mutarea noului sediu al mitropoliei \u00een biserica \u00eenceput\u00e3 de Bogdan al III-lea (1504-1517) \u015fi terminat\u00e3 de urma\u015ful s\u00e3u.
\nUlterior s-au folosit c\u00e3r\u00e3mizi \u015fi piatr\u00e3 de la biseric\u00e3 pentru alte construc\u0163ii, iar \u00een cursul secolului XIX a fost transformat\u00e3 \u00een magazie de muni\u0163ie \u015fi depozit.
\n\u00cen 1886, la interven\u0163ia mitropolitului este \u00eengr\u00e3dit terenul pe care se aflau ruinele bisericii. Ulterior, pe cheltuiala Fondului Religionar Ortodox, \u00eencepe restaurarea l\u00e3ca\u015fului care se va desf\u00e3\u015fura \u00eentre anii 1898 \u015fi 1903. Restaurarea va fi coordonat\u00e3 de arhitectul austriac K. A. Romstorfer, iar biserica va fi pictat\u00e3 de c\u00e3tre pictorul vienez Karl Jobst.
\n\u00centre anii 1991-2002 biserica a fost supus\u00e3 unui amplu program de restaurare \u015fi conservare, prin care i s-a redat valoarea arhitectural\u00e3 \u015fi istoric\u00e3.<\/p>\n