![\"Coroane_regi_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2013\/02\/Coroane_regi_M.jpg\")
<\/a> Romfilatelia<\/strong>, promotoare consecvent\u00e3 a valorilor culturii \u015fi istoriei na\u0163ionale, urm\u00e3re\u015fte, prin tematica emisiunilor de m\u00e3rci po\u015ftale, transformarea mesajului descifrat \u00een imaginile timbrelor \u00eentr-o eficient\u00e3 \u015fi rodnic\u00e3 preocupare pentru conservarea valorilor de prim rang care constituie tezaurul spiritual, cultural \u015fi istoric al Rom\u00e2niei.<\/p>\nRespect\u00e2nd aceste reguli, emisiunea de m\u00e3rci po\u015ftale \u201eCoroanele regilor Rom\u00e2niei\u201d<\/em><\/strong>, aminte\u015fte genera\u0163iilor vechi \u015fi prezint\u00e3 genera\u0163iilor noi simbolurile regalit\u00e3\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u00een contextul marilor evenimente ale istoriei neamului care au marcat Independen\u0163a de Stat \u015fi recunoa\u015fterea Rom\u00e2niei ca \u0163ar\u00e3 suveran\u00e3 \u015fi component\u00e3 de baz\u00e3 a structurii statale care a constituit \u015fi constituie comunitatea european\u00e3.<\/p>\n \u201eCu m\u00e2ndrie dar primesc aceast\u00e3 Coroan\u00e3 care a fost f\u00e3cut\u00e3 din metalul unui tun stropit cu s\u00e2ngele eroilor no\u015ftri \u015fi care a fost sfin\u0163it\u00e3 de biseric\u00e3. O primesc ca simbol al independen\u0163ei \u015fi puterii Rom\u00e2niei.\u201d <\/em><\/p>\n Acestea au fost cuvintele Regelui Carol I la \u00cencoronarea sa din 10 mai 1881, moment \u00een care Rom\u00e2nia a devenit Regat.<\/p>\n Coroana din O\u0163el a Regelui Carol I<\/strong>, simbol al Independen\u0163ei de Stat a Rom\u00e2niei, mai apoi al Re\u00eentregirii \u021a\u00e3rii \u015fi important simbol al monarhiei rom\u00e2ne, a fost confec\u0163ionat\u00e3 din o\u0163elul unui tun capturat de armata rom\u00e2n\u00e3 \u00een confruntarea cu trupele turce\u015fti de la Plevna \u00een anul 1877.<\/p>\n Desenele coroanei \u015fi sceptrului au fost realizate de Theodor Aman, iar coroana a fost f\u00e3cut\u00e3 la Arsenalul Armatei.<\/p>\n Respect\u00e2nd normele heraldice, coroana are \u00een compunere un cerc frontal de o\u0163el, ornamentat cu profiluri oblonge (alungite), rombice \u015fi sferice, tot din o\u0163el, simul\u00e2nd pietre pre\u0163ioase \u015fi perle. Deasupra inelului circular sunt aplicate opt ornamente mari, sculptate \u00een form\u00e3 de frunz\u00e3 (fleuroane), care alterneaz\u00e3 cu opt figuri mai mici. Din v\u00e2rful fleuroanelor pleac\u00e3 spre mijlocul coroanei alte opt lame \u00eenguste, de form\u00e3 arcuit\u00e3, \u00eempodobite cu profiluri ce reproduc volumele unor m\u00e3rg\u00e3ritare care se reunesc \u00eentr-un glob terminat cu elementul ce reproduce crucea \u201eTrecerea Dun\u00e3rii\u201d. Elementelor din o\u0163el ale coroanei li se adaug\u00e3 c\u00e3ptu\u015feala interioar\u00e3 din catifea purpurie.<\/p>\n Coroana Reginei Elisabeta<\/strong> \u00eentrege\u015fte conceptul de simplitate \u015fi austeritate al coroanei Regelui Carol I, av\u00e2nd la baz\u00e3 simplitatea volumului \u015fi prezent\u00e2nd o baza circular\u00e3 cu muchiile marcate prin nervuri. Zona central\u00e3 este decorat\u00e3 cu aplica\u0163ii de flori,frunze \u015fi \u201eperle\u201d de aur prinse cu nituri. Deasupra acesteia se afl\u00e3 8 scuturi care au \u00een centru aplica\u0163ii florale cu c\u00e2te o \u201eperl\u00e3\u201d de aur \u00een mijloc. Scuturile alterneaz\u00e3 cu fleuroni surmonta\u0163i de c\u00e2te o sfer\u00e3 cu \u201eperl\u00e3\u201d din aur.<\/p>\n Din spatele fiec\u00e3rui scut porne\u015fte c\u00e2te o raz\u00e3 curbat\u00e3 care are pe mijloc o nervur\u00e3 pe care sunt lipite sfere din aur, prinse din loc \u00een loc de raze cu nituri. Razele sunt adunate sub o \u015faib\u00e3 distan\u0163atoare cu marginile decorate peste care se afl\u00e3 o sfer\u00e3 timbrat\u00e3 de o cruce de aur \u00een forma decora\u0163iei \u201eTrecerea Dun\u00e3rii\u201d. Coroana este c\u00e3ptu\u015fit\u00e3 \u00een interior cu catifea purpurie. Cele dou\u00e3 coroane au fost sfin\u0163ite la Mitropolia din Bucure\u015fti pe 9 mai 1881.<\/p>\n Dup\u00e3 trecerea \u00een nefiin\u0163\u00e3 a Regelui Carol I, tronul a revenit lui Ferdinand, nepotul de frate al primului suveran al Rom\u00e2niei. Noua familie suveran\u00e3, Regele Ferdinand \u015fi Regina Maria, au fost martorii f\u00e3uririi Rom\u00e2niei Mari la 1 Decembrie 1918. Statutul oficial al Unirii a fost recunoscut de puterile occidentale \u00een anul 1922.<\/p>\n Evenimentul istoric a fost marcat cu mult fast, la 15 octombrie 1922 c\u00e2nd, al\u00e3turi de coroana de o\u0163el purtat\u00e3 de Regele Ferdinand, a str\u00e3lucit \u00een toat\u00e3 splendoarea ei coroana de aur a Reginei Maria. Peste 50.000 de oameni consfin\u0163eau \u00cencoronarea binecuv\u00e2ntat\u00e3 \u00een Catedrala de laAlba Iuliaa primilor suverani ai tuturor rom\u00e2nilor.<\/p>\n Aurul Coroanei Reginei Maria<\/strong> s-a constituit \u00eentr-o realizare unicat, dup\u00e3 modelul g\u00e2ndit de Costin Petrescu \u015fi pus \u00een oper\u00e3 de Casa Falize Fr\u00e8res dinParis. Unicitatea coroanei este dat\u00e3 nu numai de neadaptarea desenului ei la coroanele obi\u015fnuite ale caselor dinastice europene, dar \u015fi de forma elipsoidal\u00e3 (cele europene sunt de form\u00e3 circular\u00e3) \u015fi alegerea ca decor a pietrelor semipre\u0163ioase (cele europene folosind doar pietre pre\u0163ioase \u015fi perle). O alt\u00e3 particularitate a coroanei o reprezint\u00e3 folosirea motivului bobului de gr\u00e2u \u015fi a crucii gamate, cu termina\u0163iile bra\u0163elor \u00eenclinate la 45\u00b0.<\/p>\n Coroana are o greutate \u00een jur de 1.850 de grame \u015fi pietre semipre\u0163ioase:turcoaze (16, dintre care 8 ovale \u015fi 8 semisferice), ametiste (12, dintre care 4 semisferice \u015fi 8 de form\u00e3 rombic\u00e3), opaluri (68, dintre care 56 semisferice pe corpul coroanei \u015fi pe placa temporal\u00e3, precum \u015fi 12 pe lan\u0163urile pandan\u0163ilor), 32 de chrysoprazuri \u015fi 16 granate.<\/p>\n Coroana Reginei Maria este considerat\u00e3 a fi una dintre marile capodopere ale artei prelucr\u00e3rii aurului din secolul al XX-lea.<\/p>\n Coroanele suveranilor Rom\u00e2niei, al\u00e3turi de sceptru \u015fi mantiile regale (socotite \u00eensemne monarhice), au constituit \u015fi constituie un simbol al independen\u0163ei statale, monarhia constitu\u0163ional\u00e3 contribuind fundamental la consolidarea statului rom\u00e2n modern.<\/p>\n