![\"125_Ateneu_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2013\/02\/125_Ateneu_M.jpg\")
<\/a> Menit\u00e3 s\u00e3 fie un promotor al r\u00e3sp\u00e2ndirii cuno\u015ftin\u0163elor culturale \u015fi \u015ftiin\u0163ifice, \u00een anul 1865 lua fiin\u0163\u00e3 societatea literar\u00e3 \u201eAteneul Rom\u00e2n\u201d<\/em>. Printre membrii s\u00e3i de renume se reg\u00e3seau Constantin Esarcu, V.A.Urechia \u015fi dr.N. Kre\u0163ulescu.\nDorin\u0163a lor de a construi un sediu al Societ\u00e3\u0163ii trebuia s\u00e3 \u00eenving\u00e3 un redutabil obstacol: lipsa fondurilor b\u00e3ne\u015fti. Milit\u00e2nd necontenit pentru realizarea obiectivului propus, membrii de marc\u00e3 ai Societ\u00e3\u0163ii au apelat la contribu\u0163ia benevol\u00e3 a cet\u00e3\u0163enilor ora\u015fului, \u00eendemna\u0163i de apelul: \u201cDa\u0163i un leu pentru Ateneu\u201d<\/em>.
\nSensibiliza\u0163i de seriozitatea apelului, l\u00e3utarii teraselor \u015fi restaurantelor Bucure\u015ftilor transformaser\u00e3 versurile unui r\u00e3sp\u00e2ndit c\u00e2ntec de petrecere: \u201cAm un leu \u015fi vreau s\u00e3-l beu \/ dar nici \u00e3la nu-i al meu\u201d<\/em>, \u00een varianta \u201cAm un leu dar nu-l mai beu \/c-am s\u00e3-l dau la Ateneu\u201d<\/em>.
\nConstruc\u0163ia, simbol al Bucure\u015ftilor, a fost ridicat\u00e3 pe terenul unde se afla \u00een secolul al XVII-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XVIII-lea, una dintre livezile ora\u015fului, proprietate a familiei V\u00e3c\u00e3re\u015ftilor. Pe locul actualului edificiu a fiin\u0163at o vreme, o biseric\u00e3, devenit\u00e3 mai apoi metoc al Episcopiei R\u00e2mnicului.
\nDup\u00e3 dispari\u0163ia l\u00e3ca\u015fului bisericesc, terenul a devenit proprietatea Societ\u00e3\u0163ii Ecvestre Rom\u00e2ne<\/em>, care \u015fi-a propus s\u00e3 realizeze un manej destinat amatorilor de c\u00e3l\u00e3rie \u015fi spectacolelor de circ. S-a turnat, \u00een prim\u00e3 faz\u00e3, funda\u0163ia viitoarei incinte care s\u00e3 r\u00e3spund\u00e3 scopului ini\u0163ial.
\nR\u00e3mas la acest stadiu, terenul a fost cump\u00e3rat de Societatea \u201cAteneul Rom\u00e2n\u201d care a folosit temelia circular\u00e3 turnat\u00e3 pentru ridicarea noului edificiu.
\n\u00centre anii 1886-1888, construc\u0163ia circular\u00e3, cu fa\u0163ada av\u00e2nd aspectul unui templu grecesc, cu cele opt coloane ionice cu propor\u0163ii similare coloanelor templului Erechteion de pe Acropole, este ridicat\u00e3 dup\u00e3 planurile arhitectului francez Albert Galleron, ajutat de arhitectul rom\u00e2n Constantin B\u00e3icoianu. Finalizarea proiectului a mai antrenat, pentru cea mai bun\u00e3 coordonare, al\u0163i cunoscu\u0163i arhitec\u0163i rom\u00e2ni, \u00eentre care \u00eei g\u00e3sim pe Grigore Cerchez, Constantin Ol\u00e3nescu, Ion Mincu \u015fi Ion Grigore Cantacuzino.
\nDe jur \u00eemprejurul marii cupole a edificiului se pot vizualiza, s\u00e3pate \u00een zid, numele unor oameni de seam\u00e3 cum sunt: Miron Costin, Gheorghe \u0218incai, Dimitrie Cantemir, Heliade R\u00e3dulescu, Timotei Cipariu. Interiorul acestui monument simbol al capitalei Rom\u00e2niei, impresioneaz\u00e3 prin fastul lui, la care contribuie cele patru sc\u00e3ri \u00een spiral\u00e3 construite din marmur\u00e3 deCarrara, sculpturile decorative, executate de arti\u015fti italieni \u015fi germani, ca \u015fi celelalte ornamenta\u0163ii bogate.
\nHolul vast, circular, ofer\u00e3 vederii 12 coloane dorice de metal, \u00eembr\u00e3cate \u00een stuc roz-stins, care imit\u00e3 culoarea marmurei. La nivelul superior se afl\u00e3 sala de concerte cu un diametru de 28,50 m \u015fi o \u00een\u00e3l\u0163ime de 16 m. Ea ad\u00e3poste\u015fte aproape 1.000de locuri \u015fi dispune de o bun\u00e3 acustic\u00e3.
\nPrima conferin\u0163\u00e3 organizat\u00e3 \u00een noul local a fost sus\u0163inut\u00e3 de Alexandru Odobescu la 14 februarie 1888. Mai apoi, la tribuna Ateneului au urmat: Barbu Delavrancea, B. Petriceicu Ha\u015fdeu, Victor Babe\u015f \u015fi mul\u0163i al\u0163ii.
\nSub cupola Ateneului, la 1 martie 1898 r\u00e3sun\u00e3 pentru prima dat\u00e3 acordurile Poemei rom\u00e2ne<\/em>, sub bagheta t\u00e2n\u00e3rului George Enescu. Au urmat numeroase evenimente de \u00eenalt\u00e3 \u0163inut\u00e3, la care au fost prezen\u0163i renumi\u0163i compozitori, dirijori \u015fi interpre\u0163i de renume mondial: Arthur Rubinstein, Yehudi Menuhin, Maurice Ravel, Pablo Casals, Sviatoslav Richter.
\nFa\u0163ada cl\u00e3dirii expune vederii medalioane realizate \u00een mozaic cu figurile domnitorilor Alexandru cel Bun, Neagoe Basarab, Vasile Lupu, Matei Basarab, precum \u015fi imaginea figurii Regelui Carol I.
\nGr\u00e3dina din fa\u0163a Ateneului, m\u00e3rginit\u00e3 de arbori \u015fi alc\u00e3tuit\u00e3 din peluze cu flori \u015fi gazon, are \u00een centrul s\u00e3u statuia de bronz a Luceaf\u00e3rului poeziei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, Mihai Eminescu, oper\u00e3 a sculptorului Gh. Anghel.
\nLa ini\u0163iativa lui Alexandru Odobescu \u015fi Constantin Enescu,s-a realizat o fresc\u00e3 monumental\u00e3 pe peretele circular al s\u00e3lii mari de spectacole. Oper\u00e3 a pictorului Costin Petrescu, fresca are 75 de metri lungime \u015fi 3 metri l\u00e3\u0163ime, \u00eenglob\u00e2nd \u00een m\u00e3re\u0163ia compozi\u0163iei 25 de momente importante din istoria rom\u00e2nilor.
\nLucrarea a fost finalizat\u00e3 \u00een anul 1938, iar fondurile au fost ob\u0163inute prin subscrip\u0163ie public\u00e3.
\nSediu temporar al Camerei Deputa\u0163ilor (1919-1920), Ateneul Rom\u00e2n a g\u00e3zduit istorica adunare, care \u00een Sala Mare a edificiului, a ratificat actul Unirii Transilvaniei, Basarabiei \u015fi Bucovinei cu Rom\u00e2nia.
\nCu ocazia \u00eemplinirii a 125 de ani de la inaugurarea Ateneului Rom\u00e2n<\/em>, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u0163ie o emisiune de m\u00e3rci po\u015ftale dedicat\u00e3 evenimentului.<\/p>\n