![\"Craciun2012_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2012\/11\/Craciun2012_M.jpg\")
<\/a> Cu \u015fapte secole \u00eenainte de na\u015fterea lui Iisus Hristos, profetul vizionar al speran\u0163ei mesianice, Isaia, scria:<\/p>\n\u201eC\u00e3ci Prunc S-a n\u00e3scut nou\u00e3, un Fiu s-a dat nou\u00e3, a c\u00e3rui St\u00e3p\u00e2nire e pe um\u00e3rul Lui, \u015fi se cheam\u00e3 numele Lui: \u00cenger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al p\u00e3cii, P\u00e3rinte al veacului ce va s\u00e3 fie.\u201c<\/em> (Isaia, 9:5).<\/p>\n \u00censcris\u00e3 \u00een calendarul Ortodoxiei, Na\u015fterea Domnului, s\u00e3rb\u00e3toare a luminii, a bucuriei \u015fi veseliei, se reg\u00e3se\u015fte an de an \u00een tematica unei emisiuni de m\u00e3rci po\u015ftale pe care Romfilatelia<\/strong> o introduce \u00een circula\u0163ie sub denumirea \u201eCr\u00e3ciun\u201c<\/em><\/strong>.<\/p>\n Anul acesta, timbrul emisiunii de m\u00e3rci po\u015ftale ilustreaz\u00e3 imaginea icoanei av\u00e2nd ca subiect Na\u015fterea Domnului<\/em>, aflat\u00e3 \u00een registrul praznicelor din iconostasul Bisericii M\u00e3n\u00e3stirii Radu Vod\u00e3 din Bucure\u015fti. De asemenea, \u00een ilustra\u0163iile vinietelor se reg\u00e3sesc imaginile icoanelor Buna Vestire<\/em> \u015fi Iisus la Templu<\/em>, componente ale aceluia\u015fi iconostas de expresie baroc\u00e3.<\/p>\n M\u00e3n\u00e3stirea Radu Vod\u00e3<\/strong>, cu hramurile Sf\u00e2nta Treime<\/em> \u015fi Sf\u00e2ntul Ierarh Nectarie al Eghinei<\/em>, p\u00e3streaz\u00e3 \u00een zidurile sale amprenta celor patru secole \u015fi jum\u00e3tate de istorie a l\u00e3ca\u015fului de cult, a ora\u015fului \u015fi a credincio\u015filor s\u00e3i.<\/p>\n Construc\u0163ia m\u00e3n\u00e3stirii a \u00eenceput \u00een a doua jum\u00e3tate a secolului al XVI-lea, ctitorie a voievodului Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) \u015fi a doamnei Ecaterina, fiind terminat\u00e3 de fiul acestora, Mihnea al II-lea Alexandru Voievod care a \u015fi \u00eenzestrat-o cu foarte multe averi.<\/p>\n \u00cen 1595 este ars\u00e3 din temelii de turcii lui Sinan Pa\u015fa care se retr\u00e3geau din fa\u0163a o\u015ftilor lui Mihai Viteazul \u015fi va fi ref\u00e3cut\u00e3 abia \u00een 1613-1614 de c\u00e3tre voievodul Radu Mihnea (1601-1602, 1611-1616, 1620-1623). El a fost cel de al doilea ctitor al m\u00e3n\u00e3stirii, care a reconstruit-o pe vechile temelii dup\u00e3 planul \u015fi eleva\u0163ia edificiului vechi \u015fi a completat chiliile c\u00e3lug\u00e3rilor cu cl\u00e3diri \u00een care erau g\u00e3zdui\u0163i solii \u015fi care au fost utilizate ulterior \u015fi ca re\u015fedin\u0163e domne\u015fti. Biserica va fi zugr\u00e3vit\u00e3 de fiul \u015fi urma\u015ful s\u00e3u la domnie, Alexandru Coconul (1623-1627).<\/p>\n Ansamblul m\u00e3n\u00e3stirii a suferit numeroase alte repara\u0163ii, reconstruc\u0163ii, modific\u00e3ri \u015fi complet\u00e3ri \u00een urm\u00e3toarele secole. Dintre acestea amintim demolarea zidurilor de incint\u00e3 \u015fi construirea \u00een 1893 pe latura de sud a cl\u00e3dirii Seminarului Teologic. Ultimele lucr\u00e3ri de restaurare importante au fost realizate \u00een perioada 1967-1974 c\u00e2nd i-au fost redate edificiului de cult formele sale arhitectonice ini\u0163iale, modificate c\u00e3tre mijlocul secolului al XIX-lea \u00een stilul neogotic la mod\u00e3 \u00een acea epoc\u00e3. Lucr\u00e3rile au fost conduse de arhitectul \u0218tefan Bal\u015f prin grija Patriarhului Justinian Marina. Acesta din urm\u00e3 este considerat al treilea ctitor al m\u00e3n\u00e3stirii, cel care i-a redat \u00eenf\u00e3\u0163i\u015farea \u015fi str\u00e3lucirea de odinioar\u00e3.<\/p>\n Planul \u015fi formele arhitectonice ale bisericii Radu Vod\u00e3 sunt inspirate din cele ale bisericii episcopale de la Curtea de Arge\u015f. Planul este triconc, cu turl\u00e3 pe naos, cu un pronaos l\u00e3rgit, acoperit cu trei turle dintre care cea principal\u00e3 se sprijin\u00e3 pe dou\u00e3sprezece coloane, simboliz\u00e2nd cei doisprezece apostoli. Fa\u0163adele, \u00eemp\u00e3r\u0163ite \u00een dou\u00e3 registre de \u00een\u00e3l\u0163ime inegal\u00e3 printr-un br\u00e2u, au o decora\u0163ie simpl\u00e3, const\u00e2nd din firide cu arhivolte intr\u00e2nde, care ritmeaz\u00e3 pl\u00e3cut suprafe\u0163ele tencuite cu alb.<\/p>\n \u00cen pronaos se afl\u00e3 24 de morminte cu lespezi de piatr\u00e3, vechi locuri de odihn\u00e3 ale domnitorilor ctitori, dar \u015fi ale unor boieri din secolele XVIII-XIX. Morm\u00e2ntul ctitorului Radu Vod\u00e3 Mihnea se afl\u00e3 pe latura de sud a spa\u0163iului dintre pronaos \u015fi naos (\u00een gropni\u0163\u00e3), iar pe latura de nord, morm\u00e2ntul Patriarhului Justinian (1977), al treilea ctitor al bisericii.<\/p>\n M\u00e3rcile po\u015ftale ale emisiunii \u201eCr\u00e3ciun 2012\u201c<\/em><\/strong> vor \u00eenso\u0163i g\u00e2ndurile \u015fi ur\u00e3rile transcrise pe sute de mii de scrisori \u015fi felicit\u00e3ri care reamintesc tuturor cre\u015ftinilor de o mare S\u00e3rb\u00e3toare a Ortodoxiei, asociat\u00e3 \u00eentotdeauna cu speran\u0163a de pace, s\u00e3n\u00e3tate \u015fi bel\u015fug.<\/p>\n