![\"4.1.1\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/Fauna_Mont_Rom_Spa_M.jpg\")
<\/a>De-a lungul istoriei, \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Spania, chiar dac\u00e3 sunt situate la extremit\u00e3\u0163ile continentului european, au existat interesante puncte comune.<\/p>\nPersonalitate a istoriei latinit\u00e3\u0163ii, \u00eemp\u00e3ratul Traian s-a n\u00e3scut \u00een Andaluzia.<\/p>\n
\u00cen Moldova lui \u0218tefan cel Mare erau trimi\u015fi ambasadori de la Curtea Castiliei.<\/p>\n
\u00cenceputurile rela\u0163iilor diplomatice hispano-rom\u00e2ne dateaz\u00e3 din secolulal XV-lea, c\u00e2nd voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara \u015fi regele Alfonso al V-lea de Aragon au \u00eencheiat un tratat de colaborare.<\/p>\n
Spania a recunoscut independen\u0163a de stat a Rom\u00e2niei la 12 aprilie 1880, bravura \u015fi curajul armatei rom\u00e2ne fiind excelent redate de coresponden\u0163ii de pres\u00e3 spanioli. Se pun astfel bazele rela\u0163iilor diplomatice rom\u00e2no-spaniole, data de 23 iunie 1881 marc\u00e2nd \u00eenfiin\u0163area, la Bucure\u015fti, a Lega\u0163iei Regatului Spaniei, condus\u00e3 de Juan Pedro de Aladro, \u00eens\u00e3rcinat cu afaceri. Dup\u00e3 \u00eencheierea primei conven\u0163ii comerciale \u00eentre cele dou\u00e3 \u0163\u00e3ri, \u00een 1908, Rom\u00e2nia a ini\u0163iat, \u00een 1911, demersurile pentru \u00eenfiin\u0163area Lega\u0163iei Rom\u00e2niei \u00een Spania, eveniment produs la 15 iunie 1913, sub conducerea lui George Cretzianu, \u00een calitate de trimis extraordinar \u015fi ministru plenipoten\u0163iar.<\/p>\n
\u00cen 1885 se \u00eenfiin\u0163eaz\u00e3 cel dint\u00e2i Consulat al Rom\u00e2niei \u00een Spania (un consulat onorific), la Barcelona, ridicat, ulterior, la rangul de Consulat General \u00een anul 1895. A urmat crearea de noi Consulate Onorifice la C\u00e1diz (1890) \u015fi Valencia (1913), iar dup\u00e3 Primul R\u00e3zboi Mondial, vor fi \u00eenfiin\u0163ate Consulate Onorifice ale Rom\u00e2niei \u00een ora\u015fele Bilbao, Cartagena, Las Palmas, Malaga \u015fi San Sebastian. La Madrid se \u00eenfiin\u0163eaz\u00e3 un Consulat General.<\/p>\n
\u00cen perioada interbelic\u00e3, rela\u0163iile bilaterale rom\u00e2no-spaniole au fost caracterizate printr-o stare de normalitate, at\u00e2t \u00een plan economic c\u00e2t \u015fi politic.<\/p>\n
\u00cen 1946, rela\u0163iile dintre cele dou\u00e3 \u0163\u00e3ri sunt \u00eentrerupte, iar \u00een 1967, a fost semnat, la Paris, Acordul privind \u00eenfiin\u0163area de reprezentan\u0163e consulare \u015fi comerciale \u00een cele dou\u00e3 capitale, conduse de mini\u015ftri plenipoten\u0163iari.<\/p>\n
Zece ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1977, misiunile diplomatice ale celor dou\u00e3 \u0163\u00e3ri sunt ridicate la rang de ambasad\u00e3.<\/p>\n
Ca reper vizibil al bunelor rela\u0163ii dintre cele dou\u00e3 \u0163\u00e3ri \u00een domeniul filatelic, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u0163ie emisiunea comun\u00e3 de m\u00e3rci po\u015ftale Rom\u00e2nia-Spania cu tema Faun\u00e3 montan\u00e3<\/em><\/strong>, iar pentru ilustrarea acesteia au fost ale\u015fi Cerbul Carpatin \u015fi Ibexul Spaniol.<\/p>\n Cerbul carpatin<\/em><\/strong> (Cervus elaphus)<\/em> \u2013 tr\u00e3ie\u015fte \u00een estul \u015fi sud-estul Europei \u015fi este cea mai mare specie de v\u00e2nat. Masculul are coarne puternice, bine conturate care cad anual (\u00een februarie sau martie). O pereche de coarne are nevoie de cinci luni pentru a cre\u015fte.<\/p>\n Cerbul are culoarea brun\u00e3, cu o nuan\u0163\u00e3 de gri pe piept, omopla\u0163i \u015fi coapse. Abdomenul are culoarea maronie spre negru. Uneori cerbul are pete foarte mici, deschise la culoare, \u00een jurul \u015firei spin\u00e3rii \u015fi pe p\u00e3r\u0163ile laterale ale corpului.<\/p>\n Iarba reprezint\u00e3 cea mai important\u00e3 surs\u00e3 de hran\u00e3. Deoarece habitatele naturale sunt din ce \u00een ce mai perturbate, deseori se constat\u00e3 comportamente inadecvate ale animalului, comportamente ce transform\u00e3 nobilul cerb \u00eentr-un animal dispre\u0163uit sau animal problem\u00e3. \u00cen consecin\u0163\u00e3, legile na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale protejeaz\u00e3 aceast\u00e3 specie.<\/p>\n Ibexul spaniol<\/em><\/strong> (Capra pyrenaica)<\/em> este una din speciile de animale din Peninsula Iberic\u00e3.<\/p>\n Tr\u00e3ie\u015fte \u00een p\u00e3durile \u015fi tufi\u015furile de medie \u015fi \u00eenalt\u00e3 altitudine, \u00eentre 500 \u015fi 2500 m, \u00een zone ca Sierra Nevada, Gredos, Cazorla, Guadarrama, Serania de Cuenca \u015fi \u00een unele zone montane din Catalu\u00f1a.<\/p>\n Aceast\u00e3 specie are sim\u0163urile mirosului \u015fi auzului foarte bine dezvoltate \u015fi datorit\u00e3 copitelor, special adaptate, poate urca pe pietre \u015fi s\u00e3ri pe st\u00e2nci aproape verticale. Se grupeaz\u00e3 \u00een cete numeroase care reunesc at\u00e2t femele c\u00e2t \u015fi masculi. Este o specie ierbivor\u00e3, iar pe timpul iernii migreaz\u00e3 \u00een c\u00e3utare de ad\u00e3post.<\/p>\n La sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, specia a intrat \u00een regresiune. Regele Alfonso al XIII-lea a creat \u00een anul 1905, Refugiul Regal de V\u00e2n\u00e3toare<\/em> din Sierra de Gredos, pentru a limita v\u00e2n\u00e3toarea \u00een zon\u00e3.<\/p>\n \u00cen 1950 au \u00eenceput a se \u00eenfiin\u0163a rezerva\u0163ii menite s\u00e3 limiteze efectele pericolului de dispari\u0163ie a speciei. Ast\u00e3zi, specia figureaz\u00e3 \u00een Anexa III a Conven\u0163iei de la Berna \u015fi \u00een Anexa V a Directivei Consiliului European privind conservarea habitatelor naturale \u015fi a speciilor de faun\u00e3 \u015fi flor\u00e3 s\u00e3lbatic\u00e3.<\/p>\n <\/p>\n