![\"500ani_Curtea_Arges_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/500ani_Curtea_Arges_M.jpg\")
<\/a> Considerat\u00e3, la 1654, de scriitorul \u015fi c\u00e3l\u00e3torul arab cre\u015ftin Paul de Alep, ca fiind \u201euna din minunile lumii\u201c, Biserica M\u00e3n\u00e3stirii Curtea de Arge\u015f a fost construit\u00e3 de domnitorul Neagoe Basarab \u00eentre anii 1512-1517, pe temeliile Catedralei Mitropolitane zidit\u00e3 de Vlad al II-lea Dracul, tat\u00e3l lui Vlad \u021aepe\u015f, care era \u201ed\u00e3r\u00e2mat\u00e3 \u015fi ne\u00eent\u00e3rit\u00e3\u201c.<\/p>\nDe numele M\u00e3n\u00e3stirii Curtea de Arge\u015f se leag\u00e3 \u015fi una dintre cele mai frumoase legende populare – \u201eLegenda Me\u015fterului Manole\u201c – care a f\u00e3cut \u00eenconjurul lumii.<\/p>\n
Se spune c\u00e3 Negru Vod\u00e3 a adus me\u015fteri iscusi\u0163i pentru a \u00een\u00e3l\u0163a l\u00e3ca\u015ful de cult, dar ceea ce ei construiau ziua, se n\u00e3ruia \u00een noaptea urm\u00e3toare. \u00centr-una din nop\u0163i, Me\u015fterul Manole a visat c\u00e3, pentru a rezista zidurile, trebuie s\u00e3 fie zidit\u00e3 prima so\u0163ie de me\u015fter care vine s\u00e3 le aduc\u00e3 acestora m\u00e2ncare. A doua zi, cea care a venit a fost Ana, so\u0163ia \u00eens\u00e3rcinat\u00e3 a lui Manole, iar el a trebuit s\u00e3 o zideasc\u00e3 pe latura sudic\u00e3. <\/em><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd construc\u0163ia a fost gata, Negru Vod\u00e3, impresionat de frumuse\u0163ea m\u00e3n\u00e3stirii, a dat ordin slujitorilor s\u00e3 ia sc\u00e3rile care duceau la acoperi\u015f pentru ca me\u015fterii s\u00e3 nu mai poat\u00e3 cobor\u00ee pentru a face alt\u00e3 biseric\u00e3 mai frumoas\u00e3, dup\u00e3 cum se l\u00e3udaser\u00e3. Atunci ei au luat hot\u00e3r\u00e2rea de a-\u015fi face aripi din \u015findril\u00e3 pentru a putea zbura spre sol. Dar ei s-au pr\u00e3bu\u015fit, unul dup\u00e3 altul, iar \u00een locul unde a c\u00e3zut Manole, a ap\u00e3rut un izvor despre care se spune c\u00e3 reprezint\u00e3 lacrimile Me\u015fterului. Acesta se afl\u00e3 \u00een imediata apropiere a m\u00e3n\u00e3stirii.<\/em><\/p>\n Biserica are o lungime de 26 m, o l\u00e3\u0163ime de 15 m \u015fi \u00een\u00e3l\u0163imea de 31 m. Din punct de vedere arhitectonic, ea apar\u0163ine stilului bizantin, iar elementele decorative din exterior au fost influen\u0163ate de arta arab\u00e3, persan\u00e3 \u015fi armean\u00e3.<\/p>\n Pronaosul, parte a construc\u0163iei propriu-zise, este desp\u00e3r\u0163it de Naos printr-un chenar de u\u015f\u00e3 montat \u00eentre dou\u00e3 coloane.<\/p>\n \u00cen fa\u0163a intr\u00e3rii bisericii \u015fi a sc\u00e3rii de acces cu 12 trepte se afl\u00e3 un agheasmatar deschis, sprijinit pe patru coloane, lucrat din marmur\u00e3 de diferite nuan\u0163e \u015fi forme geometrice.<\/p>\n Pictura interioar\u00e3 a fost executat\u00e3 \u015fi terminat\u00e3 de zugravul Dobromir din T\u00e2rgovi\u015fte, \u00een anul 1526.<\/p>\n Biserica cu hramul \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201c<\/em> a fost sfin\u0163it\u00e3 \u00een luna august a anului 1517, \u00een prezen\u0163a lui Kir Theolipt, Patriarhul Constantinopolului, \u00eenso\u0163it de un mare sobor de ierarhi, preo\u0163i, al\u00e3turi de egumenul m\u00e3n\u00e3stirilor de pe Sf\u00e2ntul Munte Athos \u015fi Mitropolitul \u021a\u00e3rii Rom\u00e2ne\u015fti, Macarie.<\/p>\n De-a lungul timpului, biserica a fost supus\u00e3 mai multor lucr\u00e3ri de restaurare.<\/p>\n Ultima restaurare radical\u00e3 a fost s\u00e3v\u00e2r\u015fit\u00e3 \u00een a doua jum\u00e3tate a secolului al XIX-lea, de arhitectul francez Andr\u00e9 Lecomte du No\u00fcy \u015fi de arhitectul rom\u00e2n Nicolae Gabrielescu.<\/p>\n Pere\u0163ii l\u00e3ca\u015fului de cult au fost decora\u0163i cu picturi realizate de mae\u015ftrii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard, precum \u015fi de rom\u00e2nul N. Constantinescu din Curtea de Arge\u015f. Impresionant este \u015fi grupul celor 12 coloane ce-i reprezint\u00e3 pe cei 12 Apostoli.<\/p>\n Paraclisul M\u00e3n\u00e3stirii ad\u00e3poste\u015fte moa\u015ftele Sfintei Filofteia. Aici se afl\u00e3 \u015fi Evanghelia pictat\u00e3 \u015fi scris\u00e3 cu litere de aur de Regina Elisabeta, \u00eenf\u00e3\u0163i\u015f\u00e2nd scene din S\u00e3pt\u00e3m\u00e2na Mare.<\/p>\n \u00cen pronaosul bisericii se afl\u00e3 lespedea de piatr\u00e3 ce acoper\u00e3 morm\u00e2ntul a trei copii ai lui Neagoe Basarab, Petru, Ion \u015fi Anghelina. Al\u00e3turi se afl\u00e3 piatra de morm\u00e2nt a lui Neagoe Basarab, a so\u0163iei sale Despina \u015fi a unei alte fiice a lor, Stana. Tot aici se afl\u00e3 \u015fi piatra de morm\u00e2nt a voievodului Radu de la Afuma\u0163i, socotit\u00e3 a fi cea mai frumoas\u00e3 din c\u00e2te se afl\u00e3 pe mormintele domnilor, prezent\u00e2nd din acest punct de vedere un mare interes istoric \u015fi decorativ.<\/p>\n Pe fa\u0163ada vestic\u00e3 a cl\u00e3dirii sunt patru inscrip\u0163ii: cele din dreapta intr\u00e3rii sunt scrise \u00een vechea slavon\u00e3 din vremea lui Neagoe Basarab, iar cele din st\u00e2nga dateaz\u00e3 din perioada restaur\u00e3rilor f\u00e3cute de \u0218erban Cantacuzino (1682) \u015fi Carol I (1886).<\/p>\n Pronaosul Bisericii M\u00e3n\u00e3stirii Curtea de Arge\u015f este considerat a fi Necropola Regal\u00e3 a Rom\u00e2niei<\/em>, aici odihnind, al\u00e3turi de voievozi, r\u00e3m\u00e3\u015fi\u0163ele p\u00e3m\u00e2nte\u015fti, ale Regilor Carol I, Ferdinand \u015fi ale Reginelor Elisabeta \u015fi Maria.<\/p>\n <\/p>\n