![\"bl3t](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2012\/05\/sanatos_M.jpg\")
<\/a> Motto: Mens sana in corpore sano<\/em><\/strong><\/p>\n<\/p>\n
M\u00e2ncarea s\u00e3n\u00e3toas\u00e3 preocup\u00e3 \u00een mod deosebit societatea de azi av\u00e2nd \u00een vedere problemele de greutate, diabet, cancer sau boli cardiovasculare.<\/p>\n
O hran\u00e3 s\u00e3n\u00e3toas\u00e3 care ne pune \u00een mi\u015fcare, este suma celulelor \u015fi a elementelor chimice care vor regla procesele metabolice ale corpului uman.<\/p>\n
Nici un aliment nu asigur\u00e3 tot ce avem nevoie, de aceea este important s\u00e3 m\u00e2nc\u00e3m variat \u00een fiecare zi, nelipsind fructele, legumele, p\u00e2inea, cerealele, lactatele, carnea sau ou\u00e3le.<\/p>\n
Fructele au, \u00een general, \u00een structura lor fibr\u00e3, ap\u00e3 \u015fi vitamina C. Fructele con\u0163in, de asemenea, diferite fitochimicale (nutrien\u0163i vegetali), despre care cercet\u00e3rile indic\u00e3 faptul c\u00e3 sunt necesare pe termen lung pentru schimburile celulare, av\u00e2nd un rol important pentru s\u00e3n\u00e3tate \u015fi pentru prevenirea bolilor.<\/p>\n
Consumul de legume asigur\u00e3 nu numai protec\u0163ie pentru organismul uman, dar \u015fi combate apari\u0163ia unor boli. \u00cen legume se g\u00e3sesc nenum\u00e3rate vitamine cum ar fi vitamina C \u015fi vitaminele din grupa B. Legumele con\u0163in \u015fi fibre naturale care influen\u0163eaz\u00e3 pozitiv \u00eentreaga stare de s\u00e3n\u00e3tate. Av\u00e2nd pu\u0163ine calorii \u015fi fiind s\u00e3race \u00een gr\u00e3simi, ele constituie baza multor regimuri alimentare.<\/p>\n
Emisiunea de m\u00e3rci po\u015ftale pe care Romfilatelia<\/strong> o introduce \u00een circula\u0163ie \u201eTr\u00e3ie\u015fte s\u00e3n\u00e3tos!\u201c<\/em><\/strong> este o invita\u0163ie, prin timbre, la o alimenta\u0163ie s\u00e3n\u00e3toas\u00e3.<\/p>\n Ro\u015fiile<\/em><\/strong>, originare din America Central\u00e3 au ajuns \u00een Spania \u00een secolul al XVI-lea din Peru, unde \u00een limba aztec\u00e3 li se spunea \u201etomatl\u201c. Au devenit apoi un ingredient principal \u00een buc\u00e3t\u00e3ria spaniol\u00e3. \u00cen Anglia \u015fi Germania au p\u00e3truns mai greu, fiind considerate otr\u00e3vitoare.<\/p>\n Festivalul Ro\u015fiilor \u201eLa Tomatina\u201c, inaugurat \u00een anul 1950, se desf\u00e3\u015foar\u00e3 \u00een fiecare an \u00een ora\u015ful Bunol, situat la 38 de km de Valencia, \u00een ultima zi de miercuri a lunii august.<\/p>\n Boga\u0163i \u00een vitamine, cu efect benefic recunoscut interna\u0163ional, \u00een nenum\u00e3rate culori \u015fi soiuri, ardeii<\/em><\/strong> ne \u00eenso\u0163esc de secole \u00een prepararea m\u00e2nc\u00e3rurilor mai s\u00e3n\u00e3toase \u015fi mai gustoase.<\/p>\n Ardeii<\/em><\/strong> au f\u00e3cut parte din dieta omenirii \u00eenc\u00e3 din anul 7500 \u00ee.Hr. \u015fi constituie una din cele mai r\u00e3sp\u00e2ndite culturi prezente \u00een cele dou\u00e3 Americi.<\/p>\n Cristofor Columb a fost unul din primii europeni care a adus ardeii \u00een Europa pentru a-i utiliza drept condiment. Ardeiul iute a c\u00e2\u015ftigat popularitate \u00eentr-un timp foarte scurt, fiind asem\u00e3nat, \u00een mod eronat, cu \u201epiperul\u201c, condiment asiatic deja cunoscut.<\/p>\n Ardeii gra\u015fi<\/em><\/strong> verzi, cei care nu au ajuns la maturitate, din punctul de vedere al gustului, au dublul cantit\u00e3\u0163ii de vitamina C pe greutate dec\u00e2t fructele. Cei ro\u015fii au de trei, chiar de patru ori mai mult\u00e3 vitamina C dec\u00e2t citricele. \u00cen plus, ardeii sunt o bun\u00e3 surs\u00e3 de beta-caroten, vitamina A \u015fi vitamina E.<\/p>\n M\u00e3rul<\/em><\/strong> a constituit de la \u00eenceput leg\u00e3tura direct\u00e3 a omului cu divinitatea, av\u00e2nd \u00een vedere c\u00e3 Pomul cunoa\u015fterii este socotit a fi un m\u00e3r.<\/p>\n M\u00e3rul este un simbol al dragostei, extazului, fertilit\u00e3\u0163ii \u015fi bel\u015fugului. La c\u00e3s\u00e3toria lui Zeus cu Hera, Gaia i-a d\u00e3ruit miresei mere, ca un simbol al iubirii. Dionysos, zeul grec al vinului, atunci c\u00e2nd o curta pe Afrodita, i-a dat \u00een dar acesteia, ca semn al dragostei pe care i-o purta, mere \u015fi vin.<\/p>\n Strugurii<\/em><\/strong> ocup\u00e3 un loc considerabil \u00een mitologia greac\u00e3 \u015fi latin\u00e3. Dionysos (Bachus \u00een mitologia latin\u00e3), fiul lui Zeus, a cunoscut de mic euforia ascuns\u00e3 \u00een miezul acestui fruct. L\u00e3sat \u00een grija nimfelor, micului Dionysos i s-au dat \u00een loc de juc\u00e3rii, boabe de struguri. A fost astfel primul care a gustat din be\u0163ia at\u00e2t de vesel\u00e3 de care au profitat nimfele.<\/p>\n Numele piersicii<\/em><\/strong> deriv\u00e3 din convingerea str\u00e3veche a europenilor c\u00e3 acest fruct ar fi fost adus din Persia (Iranul de ast\u00e3zi), lucru confirmat at\u00e2t de denumirea \u015ftiin\u0163ific\u00e3 de \u201epiersic\u00e3\u201c, c\u00e2t \u015fi de numele latinesc al acesteia \u201emalum persicum\u201c (m\u00e3r persan). \u00cen realitate, piersicul (Prunus persica) este o specie de pom f\u00e3c\u00e2nd parte din genul de plante \u201ePrunus\u201c,originar\u00e3 din China.<\/p>\n \u00cen \u0163\u00e3rile cre\u015ftine, piersica este socotit\u00e3 a fi un simbol al virtu\u0163ii \u015fi al inimii.<\/p>\n Data Aparitie:2012-05-03<\/p>\n