![\"TM_800_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/TM_800_M.jpg\")
<\/a> A\u015fezat\u00e3 \u00eentr-un punct strategic de unde putea fi controlat\u00e3 cea mai mare parte a C\u00e2mpiei Banatului, Timi\u015foara a cunoscut o dezvoltare deosebit\u00e3 \u00een perioada domniei lui Carol Robert de Anjou (1308-1342).<\/p>\n\u00centre 1316 \u015fi 1323, \u00een contextul fr\u00e3m\u00e2nt\u00e3rilor politice din Regatul Ungariei, Carol Robert de Anjou mut\u00e3 capitala la Timi\u015foara, prilej cu care este hot\u00e3r\u00e2t\u00e3 construirea palatului regal.<\/p>\n
Pentru o perioad\u00e3 de 50 de ani (1440-1490), cetatea Timi\u015foara va fi \u00een posesia Corvine\u015ftilor, iar Iancu de Hunedoara va folosi pozi\u0163ia ora\u015fului pentru a instala o tab\u00e3r\u00e3 militar\u00e3 permanent\u00e3.<\/p>\n
\u00centre 1552 \u015fi 1716, ora\u015ful Timi\u015foara s-a aflat sub domina\u0163ie otoman\u00e3, av\u00e2nd acela\u015fi statut special pe care \u00eel aveau \u015fi ora\u015fele Belgrad \u015fi Buda.<\/p>\n
\u00cen 1716, Eugeniu de Savoia cucere\u015fte cetatea Timi\u015foarei, anex\u00e2nd-o ca parte a Imperiului Habsburgic.<\/p>\n
A\u015fa cum era \u015fi firesc, odat\u00e3 cu Marea Unire de la 1918, Timi\u015foara va apar\u0163ine Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Timi\u015foara este, de departe, ora\u015ful care a \u00eenscris cele mai multe premiere europene \u00een diferite domenii.<\/p>\n
Este primul ora\u015f din Imperiul Habsburgic iluminat cu l\u00e3mpi cu gaz (1857) \u015fi primul din Europa continental\u00e3 iluminat electric (1884).<\/p>\n
\u00cen 1771, la Timi\u015foara apare primul ziar de pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei \u015fi totodat\u00e3 primul \u00een limba german\u00e3 din sud-estul Europei Temeswarer Nachrichten (\u0218tiri Timi\u015forene).<\/p>\n
\u00cen 1889, ora\u015ful g\u00e3zduie\u015fte primul meci de fotbal european din Rom\u00e2nia, iar \u00een 1895 este asfaltat\u00e3 prima strad\u00e3 de pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei.<\/p>\n
\u00cen 1953, Timi\u015foara era singurul ora\u015f european cu trei teatre de stat \u00een limbile rom\u00e2n\u00e3, maghiar\u00e3 \u015fi german\u00e3.<\/p>\n
Data atest\u00e3rii documentare a ora\u015fului Timi\u015foara este, din punctul de vedere al istoricilor, destul de controversat\u00e3, dar cea care \u00eentrune\u015fte cele mai multe adeziuni r\u00e3m\u00e2ne anul 1212.<\/p>\n
Pornind de la aceast\u00e3 dat\u00e3, majoritar acceptat\u00e3, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u0163ie emisiunea de m\u00e3rci po\u015ftale \u201eTimi\u015foara – 800 de ani de atestare documentar\u00e3\u201c<\/em><\/strong>, format\u00e3 din patru m\u00e3rci po\u015ftale \u015fi o coli\u0163\u00e3 dantelat\u00e3.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 2,10 lei<\/strong> este reprodus\u00e3 imaginea Catedralei Episcopale Romano-Catolice<\/em><\/strong>.<\/p>\n Edificiul, cunoscut ca Domul Romano-Catolic, a fost construit \u00eentre anii 1736 \u015fi 1774, dup\u00e3 proiectele arhitectului vienez Emanuel Fischer von Erlach.<\/p>\n Ridicarea catedralei a fost realizat\u00e3 \u00een dou\u00e3 etape: 1736-1751 \u015fi 1755-1774. Este construit\u00e3 din c\u00e3r\u00e3mid\u00e3, iar decora\u0163iile sunt din piatr\u00e3 \u015fi stuc.<\/p>\n Interiorul se remarc\u00e3 prin cele nou\u00e3 altare decorate \u00een stilurile baroc \u015fi rococo, sculptate de vienezul Johan M\u00fcller.<\/p>\n Orga este o copie a celebrei orgi din biserica Saint Sulpice din Paris.<\/p>\n Stilul arhitectural al Catedralei este baroc \u015fi se consider\u00e3 c\u00e3 este cea mai unitar\u00e3 \u015fi reprezentativ\u00e3 construc\u0163ie baroc\u00e3 a Timi\u015foarei \u015fi una dintre cele mai valoroase din Banat. Totodat\u00e3, ea face parte dintre rarele monumente, \u00een care s-a p\u00e3strat, aproape integral p\u00e2n\u00e3 \u00een zilele noastre mobilierul ini\u0163ial al edificiului.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 5,00 lei<\/strong> este reprodus\u00e3 imaginea Cet\u00e3\u0163ii Timi\u015foarei<\/em><\/strong> \u00een 1602, dup\u00e3 o cromolitografie executat\u00e3 de Fork E. \u00een anul 1876 la Timi\u015foara.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 7,60 lei<\/strong> este reprodus\u00e3 imaginea Castelului Huniade<\/em><\/strong>, dup\u00e3 o litografie din secolul al XVIII-lea.<\/p>\n Cea mai veche cl\u00e3dire din Timi\u015foara, Castelul Huniade a fost construit, \u00eentre anii 1443-1447 de c\u00e3tre Ioan de Hunedoara, pe ruinele unui vechi castel din sec. al XIV-lea ridicat de Carol Robert de Anjou.<\/p>\n P\u00e2n\u00e3 \u00een 1552, castelul a fost re\u015fedin\u0163\u00e3 nobiliar\u00e3 pentru regii care au locuit vremelnic \u00een Timi\u015foara. \u00centre 1552 \u015fi 1716, \u00een perioada ocupa\u0163iei otomane, castelul a servit ca re\u015fedin\u0163\u00e3 a conduc\u00e3torilor Pa\u015fal\u00e2cului de Timi\u015foara. Dup\u00e3 1716, \u00een timpul asediului habsburgilor, este deteriorat, mai apoi fiind renovat pentru a fi cazarm\u00e3 \u015fi depozit militar.<\/p>\n \u00cen anul 1849, castelul este distrus \u00een \u00eentregime de c\u00e3tre revolu\u0163ionarii maghiari care asediau Timi\u015foara. Reconstruc\u0163ia \u015fi renovarea lui vor dura p\u00e2n\u00e3 \u00een 1856.<\/p>\n \u00cen 1947, Castelul Huniade devine Muzeul Banatului \u00een s\u00e3lile c\u00e3ruia se g\u00e3sesc obiecte \u015fi documente din domeniul arheologiei, istoriei \u015fi \u015ftiin\u0163elor naturii.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 14,50 lei<\/strong>, este reprodus\u00e3 imaginea Catedralei Mitropolitane Ortodoxe<\/em><\/strong>, cea mai mare construc\u0163ie religioas\u00e3 din Timi\u015foara, considerat\u00e3 simbol al ora\u015fului.<\/p>\n Construit\u00e3 \u00eentre 1936 \u015fi 1940, ea este opera arhitectului Ion Traianescu. Catedrala are o lungime de 63 m \u015fi l\u00e3\u0163imea de 32 m, are 11 turle, iar turnul principal are 83,7 metri.<\/p>\n Arhitectura catedralei din Timi\u015foara este o \u00eembinare \u00eentre stilul religios rom\u00e2nesc cu cel bizantin-moldovenesc. Datorit\u00e3 dimensiunilor sale, poate ad\u00e3posti p\u00e2n\u00e3 la 5.000 de credincio\u015fi.<\/p>\n Terminat\u00e3 \u00een 1940 din cauza celui de-al Doilea R\u00e3zboi Mondial, Catedrala va avea finisajele, picturile interioare \u015fi exterioare (autor Atanasie Damian),\u00eencheiate de-abia \u00een 1956.<\/p>\n \u00cen prezen\u0163a Regelui Mihai I al Rom\u00e2niei, al\u00e3turi de \u00eentreg episcopatul Mitropoliei Ardealului \u015fi reprezentan\u0163i din toate col\u0163urile \u0163\u00e3rii, pe 6 octombrie 1946, Catedrala a fost sfin\u0163it\u00e3.<\/p>\n \u00cen anul 1956 au fost aduse Moa\u015ftele Sf\u00e2ntului Iosif cel Nou de la Parto\u015f, fost Mitropolit al Banatului \u00een secolul al XVII-lea, iar \u00eentre 2003 \u015fi 2006, pictura Catedralei a fost restaurat\u00e3.<\/p>\n Pe man\u015feta coli\u0163ei emisiunii de m\u00e3rci po\u015ftale este redat\u00e3 imaginea unei reconstituiri a Cet\u00e3\u0163ii Timi\u015foara<\/em><\/strong> de la 1800 \u015fi stema actual\u00e3 a municipiului Timi\u015foara.<\/p>\n <\/p>\n