![\"Prem_2_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2011\/12\/Prem_2_M.jpg\")
<\/a> Pentru a promova adev\u00e3rate valori na\u0163ionale de nivel mondial, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u0163ie o nou\u00e3 emisiune de m\u00e3rci po\u015ftale din seria Rom\u00e2nia \u2013 Premiere mondiale (II)<\/em><\/strong>.<\/p>\nFie c\u00e3 este vorba de cibernetic\u00e3, de virusologie, avia\u0163ie sau modernizarea muzeelor, toate aceste priorit\u00e3\u0163i mondiale realizate de rom\u00e2ni \u015fi ilustrate pe m\u00e3rcile po\u015ftale ale emisiunii, au f\u00e3cut ca respectivele domenii s\u00e3 progreseze.<\/p>\n
<\/p>\n
P\u00e3rintele ciberneticii generale \u2013 \u0218tefan Odobleja<\/strong> (1902-1978), dup\u00e3 ce a absolvit studiile liceale la Turnu Severin, a ob\u0163inut o burs\u00e3 pentru Facultatea de Medicin\u00e3 din Bucure\u015fti. \u00cenc\u00e3 din anii studen\u0163iei a fost preocupat de activitatea \u015ftiin\u0163ific\u00e3, dedic\u00e2ndu-se cercet\u00e3rilor \u00een domeniul neurologiei.<\/p>\n Originalitatea \u015fi clarviziunea lui Odobleja au dep\u00e3\u015fit cu mult tiparele \u015fi modelele cunoa\u015fterii \u015ftiin\u0163ifice tradi\u0163ionale.<\/p>\n Numele lui se \u00eenscrie cu litere de aur \u00een istoria celei mai noi \u015fi revolu\u0163ionare \u015ftiin\u0163e a secolului XX- Cibernetica<\/em>.<\/p>\n Cibernetica este teoria controlului prin retroac\u0163iune. Termenul s-a r\u00e3sp\u00e2ndit mai ales \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu sistemele digitale, dar domeniul este mult mai larg: cibernetica se ocup\u00e3 de modul \u00een care un sistem (digital, mecanic, biologic) prelucreaz\u00e3 informa\u0163iile \u015fi reac\u0163ioneaz\u00e3 la acestea; tot cibernetica se intereseaz\u00e3 de modul \u00een care sistemele se modific\u00e3 sau permit modific\u00e3ri pentru a-\u015fi optimiza ac\u0163iunile.<\/p>\n Monumentala sa lucrare, Psihologia consonantist\u00e3<\/em> (1938-1939), este prima variant\u00e3 a unei concep\u0163ii cibernetice generalizate, devans\u00e2nd cu un deceniu con\u0163inutul c\u00e3r\u0163ii lui Norbert Wiener, Cibernetica<\/em>.<\/p>\n <\/p>\n Vaccinul antiholeric<\/strong> a fost inventat de Ioan Cantacuzino<\/strong> (1863-1934), academician, medic, microbiolog, profesor universitar, fondator al \u0218colii rom\u00e2ne\u015fti de imunologie \u015fi patologie experimental\u00e3.<\/p>\n Prin activitatea sa de cercetare privind vibrionul holeric \u015fi vaccinarea antiholeric\u00e3, el a pus la punct o metod\u00e3 de vaccinare antiholeric\u00e3, numit\u00e3 \u201eMetoda Cantacuzino\u201c.<\/p>\n \u00cen campania din 1913 (Al doilea R\u00e3zboi Balcanic), Cantacuzino a condus prima vaccinare antiholeric\u00e3 masiv\u00e3 din lume \u00een focarele infec\u0163ioase, cunoscut\u00e3 ast\u00e3zi \u00een \u015ftiin\u0163\u00e3 ca \u201eMarea experien\u0163\u00e3 rom\u00e2neasc\u00e3\u201c, fapt care a salvat mii de vie\u0163i \u015fi a ini\u0163iat m\u00e3surile de combatere a epidemiei de holer\u00e3.<\/p>\n <\/p>\n Scaunul ejectabil<\/strong> a fost inventat de Anastase Dragomir<\/strong> (1896-1966) \u015fi brevetat la Paris \u00een anul 1930.<\/p>\n Inventatorul \u015fi-a experimentat aceast\u00e3 inven\u0163ie pe aeroportul Paris-Orly \u00een luna august 1929, ea fiind recunoscut\u00e3, \u00een presa francez\u00e3, ca fiind prioritar\u00e3 pentru avia\u0163ie.<\/p>\n \u00cen luna octombrie a aceluia\u015fi an, 1929, A. Dragomir \u00ee\u015fi experimenteaz\u00e3 \u201ecabina catapultat\u00e3\u201c \u015fi pe aeroportul Bucure\u015fti \u2013 B\u00e3neasa. Ea va fi brevetat\u00e3 \u00een Rom\u00e2nia abia \u00een anul 1950.<\/p>\n <\/p>\n Dioramele biologice<\/strong> au fost create pentru prima dat\u00e3 \u00een lume, la Bucure\u015fti, la Muzeul de Istorie Natural\u00e3, de c\u00e3tre Grigore Antipa<\/strong> (1867-1944), directorul muzeului \u00eentre anii 1893 \u015fi 1944.<\/p>\n Ap\u00e3rute ca o noutate absolut\u00e3 \u00een 1907, dioramele biologice au f\u00e3cut parte din inova\u0163iile muzeologice ale lui Antipa privind organizarea, modul de expunere, aranjamentul \u015fi explicarea colec\u0163iilor dintr-un muzeu de istorie natural\u00e3; toate acestea au st\u00e2rnit interesul speciali\u015ftilor din Europa \u015fi Statele Unite, unde muzee mai vechi dec\u00e2t cel bucure\u015ftean au adoptat repede inven\u0163ia.<\/p>\n Primele diorame prezentau aspecte ale vie\u0163ii de pe culmile Carpa\u0163ilor, din p\u00e3durile de deal, din B\u00e3r\u00e3gan, dar \u015fi din zona inundabil\u00e3 a Deltei Dun\u00e3rii. Totodat\u00e3, al\u00e3turi de dioramele ce prezentau zone din Rom\u00e2nia, \u00een muzeu erau \u015fi cele ce prezentau fauna din regiunile de preerie, tundr\u00e3, savan\u00e3 sau din De\u015fertul Sahara \u2013 ast\u00e3zi p\u00e3strate ca diorame cu importan\u0163\u00e3 istoric\u00e3.<\/p>\n <\/p>\n