![\"pesteri_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2011\/02\/pesteri_M.jpg\")
<\/a> \u00cen scoar\u0163a terestr\u00e3 se afl\u00e3 numeroase goluri subterane formate \u00een mod natural, unele de maridimensiuni, numite pe\u015fteri.\nApari\u0163ia pe\u015fterilor este rezultatul ac\u0163iunii de dizolvare exercitat\u00e3 de apele de infiltra\u0163ie \u00eenc\u00e3rcate cu dioxid de carbon asupra rocilor solubile, \u00een special a calcarelor. Au ap\u00e3rut astfel sisteme complexe de galerii, s\u00e3li largi \u015fi \u00eenalte, dezvoltate pe unul sau mai multe nivele, legate \u00eentre ele prin hornuri \u015fi pu\u0163uri.
\nDeseori, cursuri de ap\u00e3, cascade \u015fi lacuri sunt prezente \u00een pe\u015fteri, al\u00e3turi de forma\u0163iuni minerale cum ar fi stalactitele, stalagmitele, coloanele, draperiile, ap\u00e3rute ca urmare a precipit\u00e3rii carbonatului de calciu din ap\u00e3. Pe\u015fterile se mai pot forma la \u0163\u00e3rmul m\u00e3rii, datorit\u00e3 abraziunii sau \u00een regiuni vulcanice, \u00een cursul procesului de solidificare a lavei.
\nRom\u00e2nia de\u0163ine un loc de frunte \u00een ceea ce prive\u015fte num\u00e3rul de pe\u015fteri – peste 12.000. Pe\u015fterile din Rom\u00e2nia sunt cunoscute \u00eenc\u00e3 din preistorie, dar studiul lor a \u00eenceput \u00een secolul al XVII-lea. Trebuie amintit faptul c\u00e3 Emil Racovi\u0163\u00e3 a \u00eenfiin\u0163at, \u00een 1920, primul institut de speologie din lume.
\n\u00cen Rom\u00e2nia mai multe pe\u015fteri dep\u00e3\u015fesc 10 kilometri lungime: Pe\u015ftera V\u00e2ntului (peste 50 km), Pe\u015ftera Humpleu (40 km), Topolni\u0163a (20 km), Hodobana (cca. 20 km), Pe\u015ftera Ciur Ponor-Topli\u0163a (17 km), Pe\u015ftera Izvorul T\u00e3u\u015foarelor (16 km), Pe\u015ftera Polovragi (10 km).
\nEmisiunea de m\u00e3rci po\u015ftale \u201ePe\u015fteri din Rom\u00e2nia\u201c pe care Romfilatelia o introduce \u00een circula\u0163ie, ilustreaz\u00e3 pe\u015fterile Ur\u015filor, Clo\u015fani, Muierii, \u0218ura Mare, V\u00e2ntului \u015fi Meziad.
\nPe\u015ftera Ur\u015filor, ilustrat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 30 bani, este situat\u00e3 \u00een localitatea Chi\u015fc\u00e3u, din jude\u0163ul Bihor, la o altitudine de 482 m \u015fi a fost descoperit\u00e3 \u00een anul 1975.
\nNumele pe\u015fterii se datoreaz\u00e3 numeroaselor fosile de ur\u015fi de cavern\u00e3 descoperite aici, ea fiind un loc prielnic de ad\u00e3post al animalelor de mai bine de 15.000 de ani. Se crede c\u00e3, din cauza c\u00e3derii unei st\u00e2nci, gura pe\u015fterii a fost blocat\u00e3, astfel c\u00e3 peste 140 de ur\u015fi s-au devorat ca urmare a \u00eenfomet\u00e3rii.
\n\u00cen luna septembrie a anului 1975, un grup de speologi amatori din Clubul \u201eSpeodava\u201c a efectuat prima explorare a pe\u015fterii, iar dup\u00e3 5 ani ea s-a deschis circuitului turistic.
\nPe\u015ftera are trei galerii: Oaselor, Emil Racovi\u0163\u00e3 \u015fi Luminilor \u015fi patru s\u00e3li: Lum\u00e2n\u00e3rilor, Spaghetelor, Emil Racovi\u0163\u00e3 \u015fi Oaselor.
\nPe\u015ftera Clo\u015fani, ilustrat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 50 bani, este situat\u00e3 \u00een Mun\u0163ii Mehedin\u0163i, la o altitudine de 440 de m, av\u00e2nd o lungime de 1.100 m.
\nEste str\u00e3b\u00e3tut\u00e3 de dou\u00e3 galerii: Laboratoarelor \u015fi Matei Ghica \u015fi se prezint\u00e3 ca un autentic muzeu natural, unde se \u00eent\u00e2lnesc variate tipuri de speleoteme. Este \u00een curs de amenajare, aici, un muzeu subteran al speologiei. Pe\u015ftera ad\u00e3poste\u015fte peste 70 de specii de vie\u0163uitoare terestre \u015fi acvatice, precum \u015fi specii de lilieci protejate.
\nPe\u015ftera Muierii (Pe\u015ftera Muierilor), ilustrat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 60 bani, este modelat\u00e3 \u00een calcare mezozoice de pe marginea sudic\u00e3 a masivului Par\u00e2ng, \u00een cheile R\u00e2ului Galbenul din Oltenia. Are numeroase \u015fi frumoase forme concre\u0163ionare, mult apreciate de turi\u015fti, precum Orga Mare, Turcul, Mireasa. Galeriile inferioare ale pe\u015fterii con\u0163in numeroase fosile de urs de cavern\u00e3 \u015fi de alte carnivore cuaternare. Printre aceste oase s-a descoperit \u015fi mandibula unui om de Neanderthal, cu o vechime de cca. 35.000 ani.
\nPe\u015ftera Muierii a fost prima pe\u015fter\u00e3 din Rom\u00e2nia \u00een care a fost instalat, \u00een 1957, iluminatul electric.
\nPe\u015ftera Meziad, ilustrat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 3,00 lei, are o lungime de aproximativ 5.000 m. Este situat\u00e3 pe Valea Meziadului, \u00een Mun\u0163ii P\u00e3durea Craiului. Se afl\u00e3 la o altitudine de 300 m. Pe\u015ftera este constituit\u00e3 pe dou\u00e3 nivele principale. C\u00e2nd acestea comunic\u00e3 \u00eentre ele, rezult\u00e3 s\u00e3li uria\u015fe. S-au g\u00e3sit aici fosile de carnivore precum \u015fi dovezi de locuire din Paleolitic \u015fi Neolitic, ceea ce atest\u00e3 c\u00e3 pe\u015ftera a constituit ad\u00e3post at\u00e2t pentru oameni, c\u00e2t \u015fi pentru animale. Pe\u015ftera este \u015fi un loc preferat de lilieci pentru hibernare.
\nPe\u015ftera V\u00e2ntului, ilustrat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 3,10 lei, este situat\u00e3 l\u00e2ng\u00e3 comuna \u0218uncuiu\u015f din Mun\u0163ii P\u00e3durea Craiului (jud. Bihor).
\nA fost descoperit\u00e3 \u00een 1957 \u015fi este cea mai lung\u00e3 pe\u015fter\u00e3 din Rom\u00e2nia, cu peste 50 km de galerii. P\u00e2r\u00e2ul subteran care a s\u00e3pat-o, \u00eempreun\u00e3 cu afluen\u0163ii s\u00e3i, a parcurs, prin masivul de calcar, trasee foarte meandrate, gener\u00e2nd un labirint complicat de galerii \u00eenguste \u015fi \u00eenalte. Reprezentativ \u015fi accesibil este Marele Meandru Racovi\u0163\u00e3. Pe\u015ftera mai con\u0163ine \u015fi remarcabile forma\u0163iuni de gips \u015fi aragonite.
\nPe\u015ftera \u0218ura Mare, ilustrat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 8,70 lei, este situat\u00e3 \u00een Dealul Fruntea Mare, la altitudinea de 460 m, \u00een apropierea comunei Ohaba-Ponor.
\nIntrarea \u00een pe\u015fter\u00e3 are o \u00een\u00e3l\u0163ime de 45 m \u015fi o l\u00e3\u0163ime de peste 10 m. Lungimea total\u00e3 a pe\u015fterii este de cca. 8.000 m. Este str\u00e3b\u00e3tut\u00e3 de R\u00e2ul Ohaba care alimenteaz\u00e3 numeroase cascade, dorne precum \u015fi un lac interior. Galeria principal\u00e3, cu pere\u0163ii asem\u00e3n\u00e3tori cu ai unui canion are o \u00een\u00e3l\u0163ime care uneori dep\u00e3\u015fe\u015fte 60 m, iar \u00een dou\u00e3 locuri se l\u00e3rge\u015fte, form\u00e2nd s\u00e3li gigantice \u00een care s-au depus forma\u0163iuni maiestoase.
\nPe\u015ftera \u0218ura Mare ad\u00e3poste\u015fte cea mai mare colonie de lilieci din Europa.
\nPentru consultan\u0163a documentar\u00e3 \u015fi fotografiile puse la dispozi\u0163ie aducem mul\u0163umiri domnilor Cristian Lascu, Victor Borta\u015f, Radu S\u00e3lcudean \u015fi Claudiu Szab\u00f3.<\/p>\n
Data Aparitie:2011-02-17<\/p>\n