![\"prem_mond1_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2010\/12\/prem_mond1_M.jpg\")
<\/a>\u00a0 De-a lungul timpului, spa\u0163iul carpato-danubiano-pontic a dat omenirii mari personalit\u00e3\u0163i, prezen\u0163e de prim rang \u00een domeniul creativit\u00e3\u0163ii, inventicii, \u015ftiin\u0163ei \u015fi culturii universale.\nEste de ajuns s\u00e3 enumer\u00e3m doar c\u00e2\u0163iva: Dimitrie Cantemir, Hermann Oberth, Spiru Haret, Petrache Poenaru, Anghel Saligny, Emil Racovi\u0163\u00e3, Grigore Antipa, Traian Vuia, Henri Coand\u00e3, Ioan Cantacuzino, Nicolae Paulescu, \u0218tefan Odobleja, Gogu Constantinescu, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, George Enescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, George Emil Palade, dar \u015fi ilu\u015ftri anonimi care au contribuit la progresul omenirii.
\n\u00cencep\u00e2nd din acest an, pentru a promova adev\u00e3rate valori na\u0163ionale de nivel mondial, Romfilatelia inaugureaz\u00e3 ciclul de emisiuni de m\u00e3rci po\u015ftale \u201eRom\u00e2nia – Premiere mondiale\u201c.
\nPrima serie ilustreaz\u00e3 inven\u0163iile: Moara de ap\u00e3 cu f\u00e3caie, Vagonetul din mina de la Brad, Stiloul \u015fi Automobilul aerodinamic.
\nMoara de ap\u00e3 cu f\u00e3caie este apreciat\u00e3 ca fiind \u201eregina instala\u0163iilor hidrotehnice artizanale\u201cde pe teritoriul rom\u00e2nesc \u015fi a c\u00e3rei exploatare este men\u0163ionat\u00e3 \u00eenc\u00e3 din perioada secolelor XIII-XIV. Pe un ax vertical sunt fixate paletele sub form\u00e3 de c\u00e3u\u015f, care imprim\u00e3 sistemului un plus de for\u0163\u00e3 datorit\u00e3 apari\u0163iei unui jet reactiv. A fost folosit\u00e3 \u00een zonele unde c\u00e3derile de ap\u00e3 aveau debite mici. Plec\u00e2nd de la principiul constructiv al \u201emorilor cu f\u00e3caie\u201c, inginerul american Lester Allen Pelton a inventat turbina care \u00eei poart\u00e3 numele.
\nExemplare originale ale morii de ap\u00e3 cu f\u00e3caie se g\u00e3sesc \u00een Muzeul Capodoperelor \u0218tiin\u0163ei \u015fi Tehnicii de la Viena \u015fi Muzeul Tehnic \u201eDimitrie Leonida\u201c din Bucure\u015fti.
\nVagonetul de lemn de la mina de aur de la Brad \u2013 Barza (sec. XVI-lea) este considerat ca fiind primul vehicul pe \u015fine cu schimb\u00e3tor de cale (macaz) din istoria tehnicii.
\nUn original al acestui vagonet se afl\u00e3 expus la Muzeul Transporturilor din Berlin, iar machete ale acestuia se pot vedea la Muzeul C\u00e3ilor Ferate \u015fi \u00een Muzeul Tehnic \u201eDimitrie Leonida\u201c din Bucure\u015fti.
\nStiloul este inven\u0163ia lui Petrache Poenaru, care, \u00een 1827, a ob\u0163inut la Paris, Brevetul nr. 3208 pentru \u201econdeiul port\u00e3re\u0163 f\u00e3r\u00e3 sf\u00e2r\u015fit, aliment\u00e2ndu-se el \u00eensu\u015fi cu cerneal\u00e3\u201c. Tocul cu rezervor inventat de Poenaru asigur\u00e3 acurate\u0163ea \u015fi continuitatea scrisului.
\nApari\u0163ia stiloului a deschis calea dezvolt\u00e3rii rapide a domeniului instrumentelor de scris, folosite ast\u00e3zi pe tot mapamondul.
\nPetrache Poenaru s-a remarcat de asemenea ca o personalitate de seam\u00e3 \u00een istoria \u0163\u00e3rii. Dup\u00e3 cum afirma Nicolae Iorga, Poenaru fusese la 1821 redactorul scrisorilor lui Tudor Vladimirescu, \u00een acele luni de zile c\u00e2t acesta fusese \u201eDomnul \u021a\u00e3ranilor\u201c.
\n\u00cen afara inven\u0163iei amintite, Poenaru a publicat primul curs de geometrie din \u0163ara noastr\u00e3, a tradus primul curs de algebr\u00e3 \u015fi a tip\u00e3rit \u00eempreun\u00e3 cu Aaron Florian primul dic\u0163ionar francez-rom\u00e2n \u00een dou\u00e3 volume.
\nAutomobilul aerodinamic inventat de Aurel Persu, a fost brevetat la Berlin \u00een 1922, sub denumirea de \u201eAutomobil de form\u00e3 aerodinamic\u00e3 cu patru ro\u0163i montate \u00een\u00e3untrul formei aerodinamice\u201c (Brevet german nr: 402683, noiembrie 1922).
\nInginerul Aurel Persu, specializat \u00een aerodinamica \u015fi dinamica avioanelor, a fost unul dintre primii speciali\u015fti din lume care a studiat adaptarea formei aerodinamice la automobile. Dup\u00e3 mai multe calcule \u015fi experimente \u00een laborator, a ajuns la concluzia c\u00e3 un vehicul trebuie s\u00e3 fie construit cu o caroserie care s\u00e3 reproduc\u00e3 forma pic\u00e3turii de ap\u00e3 \u00een c\u00e3dere. Este construit \u00eentre 1922 \u015fi 1923 la Berlin. Av\u00e2nd \u00een vedere distan\u0163a mic\u00e3 dintre ro\u0163ile posterioare, s-a renun\u0163at la sistemul diferen\u0163ial pentru transmisia cuplului motor. Coeficientul de frecare aerodinamic la automobilul lui Persu se situa \u00een jurul valorii de 0,28 fa\u0163\u00e3 de 0,8-1,0 c\u00e2t m\u00e3sura acela\u015fi parametru la automobilele prezente \u00een exploatare la vremea sa. Concret, consumul de combustibil sc\u00e3dea practic de 4-5 ori pentru automobilul inventatorului. Automobilul, adus \u00een Rom\u00e2nia, a parcurs peste 160.000 km. Aurel Persu a donat automobilul, \u00een stare de func\u0163ionare, Muzeului Tehnic \u201eDimitrie Leonida\u201c.
\nPe m\u00e3rcile po\u015ftale autorul a prezentat \u00eentr-o manier\u00e3 stilizat\u00e3 crea\u0163iile \u015ftiin\u0163ifice \u015fi tehnice rom\u00e2ne\u015fti.
\nRomfilatelia mul\u0163ume\u015fte Muzeului Tehnic \u201eDimitrie Leonida\u201c pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u00e3rci po\u015ftale.<\/p>\n
Data Aparitie:2010-12-17<\/p>\n