![\"Print\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2010\/10\/Steme_Dun_2_M.jpg\")
<\/a> Aceast\u00e3 emisiune de m\u00e3rci po\u015ftale, pe care Romfilatelia o introduce \u00een circula\u0163ie, este a doua serie din tematica \u201eStemele Dun\u00e3rii\u201c.\nOricare dintre fluviile lumii, indiferent de continent, reprezint\u00e3 un simbol. Fluviul Galben este str\u00e2ns legat de istoria multimilenar\u00e3 a Chinei, Sena nu poate fi prezentat\u00e3 sau descris\u00e3 f\u00e3r\u00e3 a ad\u00e3uga elegan\u0163a parizian\u00e3, Rinul \u00ee\u015fi \u00eenscrie cursul pe un traseu ce simbolizeaz\u00e3 rigurozitatea german\u00e3, iar Mississippi \u00ee\u0163i aduce aminte de vechii b\u00e3\u015ftina\u015fi descoperi\u0163i de Cristofor Columb.
\nDun\u00e3rea \u00eens\u00e3, chiar dac\u00e3 este al doilea fluviu al Europei (dup\u00e3 Volga), este Europa \u00eens\u00e3\u015fi, sau cum spunea Napoleon este \u201eRegele fluviilor din Europa\u201c.
\n\u00cencep\u00e2nd cu secolul al XVIII-lea, fluviul a \u00eenceput s\u00e3 devin\u00e3 o rut\u00e3 de comunica\u0163ii \u00eentre Vestul industrializat \u015fi zona agrar\u00e3 a sud-estului Europei, dinamiz\u00e2nd puternic schimburile comerciale.
\nDup\u00e3 semnarea Tratatului de Pace de la Paris din 1856, este \u00eenfiin\u0163at\u00e3 Comisia European\u00e3 a Dun\u00e3rii (1856 – 1938) – un organism interna\u0163ional care stabilea libera circula\u0163ie pe fluviu.
\n\u00cen a doua parte a secolului XX, fluviul a fost ad\u00e2ncit \u015fi l\u00e3rgit. Totodat\u00e3, prin construirea Sistemului Hidroenergetic de la Por\u0163ile de Fier \u015fi a Canalului Dun\u00e3re – Marea Neagr\u00e3 (64 km), pe teritoriul Rom\u00e2niei, a crescut traficul fluvial \u015fi drumul spre mare a fost considerabil scurtat.
\nMarc\u00e2nd dou\u00e3 treimi din grani\u0163a dintre Croa\u0163ia \u015fi Serbia, Dun\u00e3rea trece prin Belgrad, iar mai apoi, dup\u00e3 o scurt\u00e3 \u00eentoarcere spre sud-est, se \u00eendreapt\u00e3 spre est, devenind grani\u0163\u00e3 \u00eentre Serbia \u015fi Rom\u00e2nia.
\nDe-a lungul acestei grani\u0163e se afl\u00e3 \u015fi defileul Dun\u00e3rii, cel mai lung din Europa (144 km), unde anticul Danubius a t\u00e3iat lan\u0163ul muntos al Carpa\u0163ilor.
\nUrmeaz\u00e3 apoi grani\u0163a dun\u00e3rean\u00e3 dintre Bulgaria \u015fi Rom\u00e2nia, pentru ca mai apoi Dun\u00e3rea, \u00een periplul ei rom\u00e2nesc, de peste o mie de km, \u00een drumul ei spre mare, s\u00e3 se despart\u00e3 \u00een trei Bra\u0163e: Sulina, Sf\u00e2ntu Gheorghe \u015fi Chilia, form\u00e2nd cea mai mare Delt\u00e3 a Europei.
\nPe aproximativ 600 de metri, Dun\u00e3rea scald\u00e3 malul apar\u0163in\u00e2nd Republicii Moldova, iar pe cel al Ucrainei pe aproximativ 80 de km.
\nAst\u00e3zi Dun\u00e3rea, aceast\u00e3 mo\u015ftenire unic\u00e3 a Europei, este protejat\u00e3 de Comisia Interna\u0163ional\u00e3 pentru Protec\u0163ia Fluviului Dun\u00e3rea, format\u00e3 din reprezentan\u0163ii \u0163\u00e3rilor riverane. Existen\u0163a acestei Comisii este legat\u00e3 de p\u00e3strarea \u015fi protejarea celui mai bogat ecosistem al Europei.<\/p>\n
Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 1,40 Lei este ilustrat\u00e3 Fort\u00e3rea\u0163a Ram (Republica Serbia).
\nPe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 2,40 Lei este ilustrat Teatrul dramatic – Ruse (Republica Bulgaria).
\nPe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 3,10 Lei este ilustrat\u00e3 Universitatea \u201eBogdan Petriceicu Ha\u015fdeu\u201c – Cahul (Republica Moldova).
\nPe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 4,30 Lei este ilustrat\u00e3 Biserica \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201c – Izmail (Ucraina).
\nPe coli\u0163a emisiunii cu valoarea nominal\u00e3 de 14,50 Lei este ilustrat Palatul Naviga\u0163iei (arh. Petre Antonescu) – Gala\u0163i (Rom\u00e2nia).<\/p>\n
Romfilatelia aduce mul\u0163umiri, pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u00e3rci po\u015ftale Ambasadelor Republicii Serbia, Republicii Bulgaria, Republicii Moldova \u015fi Ucrainei de la Bucure\u015fti.
\nTotodat\u00e3 mul\u0163umim d-nei Mariana \u0218lapac, Pre\u015fedintele Comisiei Na\u0163ionale de Heraldic\u00e3 a Republicii Moldova, Consulatului General al Rom\u00e2niei de la Odesa (d-nei Cerasela Nicola\u015f) \u015fi Direc\u0163iei Jude\u0163ene pentru Cultur\u00e3 \u015fi Patrimoniul Na\u0163ional Gala\u0163i (d-lui Eugen Stamate).<\/p>\n
Data Aparitie:2010-10-01<\/p>\n