![\"minerale_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2010\/05\/minerale_M.jpg\")
<\/a>\u00a0 Av\u00e2nd \u00een vedere valoarea de patrimoniu a exponatelor unicat din cadrul Muzeulului de Mineralogie din Baia Mare, cel mai mare muzeu regional de profil din Europa, dar \u015fi pentru a face c\u00e2t mai cunoscut\u00e3 bog\u00e3\u0163ia \u015fi frumuse\u0163ea acestor exponate, Romfilatelia introduce \u00een circula\u0163ie emisiunea de m\u00e3rci po\u015ftale MINERALE \u2013 Flori de min\u00e3.\nMineralul este un corp solid, cu o anumit\u00e3 compozi\u0163ie chimic\u00e3, care se g\u00e3se\u015fte \u00een natur\u00e3 \u00een stare cristalin\u00e3 sau amorf\u00e3, individual sau \u00een componen\u0163a rocilor \u015fi a minereurilor.
\nCa o minune a naturii, mineralele pot ap\u00e3rea \u00een form\u00e3 de cristale \u00een str\u00e3fundurile p\u00e3m\u00e2ntului. Cei care le-au descoperit, minerii, le-au supranumit pe cele mai frumoase dintre ele flori de min\u00e3.
\nFloarea de min\u00e3 este un e\u015fantion mineral recoltat din subteran, monomineral sau format din mai multe minerale, care posed\u00e3 calit\u00e3\u0163i estetice deosebite, datorit\u00e3 concre\u015fterii cristalelor mineralului sau mineralelor, a culorilor, a formelor (habitus), a dimensiunilor de excep\u0163ie a unor cristale componente, calit\u00e3\u0163i care \u00een totalitate fac ca e\u015fantionul s\u00e3 fie bine individualizat fa\u0163\u00e3 de altele.
\nCuar\u0163, calcit este o floare de min\u00e3, ilustrat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 0,50 Lei. Cuar\u0163ul (SiO2) este cel mai r\u00e3sp\u00e2ndit mineral din natur\u00e3, \u015fi se prezint\u00e3 sub un num\u00e3r mare de forme foarte variate. Transparent prin defini\u0163ie, cuar\u0163ul poate avea diverse culori, alb-l\u00e3ptos fiind cea mai comun\u00e3. Dintre cele mai spectaculoase apari\u0163ii este agregatul de la Mina Cavnic, format din cristale concrescute radiar, foarte lungi, cu v\u00e2rfurile perfecte \u015fi transparente (dimensiune e\u015fantion: 21\/7\/25 cm).
\nAur nativ, cuar\u0163 este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 1,40 Lei. Aurul (Au) face parte din grupa elementelor native (metal liber) \u015fi rareori apare sub form\u00e3 de combina\u0163ii. Piesa prezentat\u00e3, descoperit\u00e3 la Mina Cavnic, este format\u00e3 din foi\u0163e \u015fi firi\u015foare cu aspect general mu\u015fchiform, de culoare galben\u00e3, str\u00e3lucitoare, \u00een paragenez\u00e3 cu mici cristale albe de cuar\u0163 (dimensiune e\u015fantion: 8\/7\/5 cm).
\nRodocrozit, cuar\u0163, e\u015fantion ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 1,60 Lei. Rodocrozitul (MnCO3), tot din clasa carbona\u0163ilor, se g\u00e3se\u015fte rar pe plan mondial sub form\u00e3 de cristale. E\u015fantionul cu romboedrii bine dezvolta\u0163i, de culoare roz intens, tipic pentru Mina Cavnic, este unul dintre cele mai reprezentative (dimensiune e\u015fantion: 10\/5\/4 cm).
\nCalcitul (CaCO3), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 2,40 Lei, este un mineral tot din clasa carbona\u0163ilor. Foarte frecvent \u00een natur\u00e3, calcitul are mii de forme cristalografice \u015fi apare \u00een culori diverse: alb, g\u00e3lbui, roz, maro etc. Cel mai rar apar formele sferice perfecte \u015fi culoarea neagr\u00e3, datorat\u00e3 incluziunilor de boulangerit. Agregatul sferic din imagine, format prin al\u00e3turarea de romboedrii aplatiza\u0163i, av\u00e2nd culorile alb \u015fi negru \u00eemp\u00e3r\u0163ind \u00een mod egal e\u015fantionul, este unicat mondial, g\u00e3sit la Mina Herja (dimensiune e\u015fantion: diametru 8 cm).
\nBaritina ro\u015fie (BaSO4), ilustrat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 7,60 Lei, este un mineral din clasa sulfa\u0163ilor. Format pe cale hidrotermal\u00e3, apare \u00een cristale tabulare, transparente, de culori diverse: alb, galben, maroniu, albastru. Culoarea cea mai rar\u00e3 \u015fi neobi\u015fnuit\u00e3 pentru baritin\u00e3 este ro\u015fu, e\u015fantioane cu cristale individuale mari, fiind rarit\u00e3\u0163i mondiale, ce apar numai la Mina Baia Sprie (dimensiune e\u015fantion: 18\/16\/10 cm, dimensiune cristal 5 cm).
\nRealgarul (As4S4), ilustrat pe plicul \u201eprima zi\u201c (FDC), este un mineral compus din arsen \u015fi sulf, clasa sulfuri \u015fi sulfos\u00e3ruri. Numele lui provine din limba arab\u00e3 -Radj al ghar- \u015fi \u00eenseamn\u00e3 pulbere din pe\u015fter\u00e3. Culoarea ro\u015fu aprins a cristalelor, pe fundalul alb al cuar\u0163ului, dar mai ales m\u00e3rimea \u015fi perfec\u0163iunea lor, dar \u015fi pozi\u0163ionarea \u00een ansamblul piesei face ca e\u015fantionul descoperit la Mina Baia Sprie s\u00e3 fie cel mai spectaculos (dimensiune e\u015fantion: 10\/9\/5 cm).<\/p>\n
Aducem mul\u0163umirile noastre pentru fotografiile puse la dispozi\u0163ie de Muzeul de Mineralogie din Baia Mare, prin bun\u00e3voin\u0163a d-lui prof. Victor Gorduza, director fondator al muzeului \u015fi d-lui fotograf Valentin Gan\u0163a, pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u00e3rci po\u015ftale.<\/p>\n
Data Aparitie:2010-05-21<\/p>\n