![\"colita](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2010\/04\/Carada_M.jpg\")
<\/a> \u201eTotul pentru al\u0163ii, nimic pentru mine \u00een afar\u00e3 de munc\u00e3.\u201c (Eugeniu Carada)<\/p>\nAl\u00e3tur\u00e2ndu-se B\u00e3ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei care-\u015fi face o datorie de onoare din a omagia, cu prilejul anivers\u00e3rii a 130 de ani de la \u00eenfiin\u0163are, personalitatea lui Eugeniu Carada, Romfilatelia introduce \u00een circula\u0163ie emisiunea de m\u00e3rci po\u015ftale \u201eEugeniu Carada (1836-1910) \u2013 ctitorul B\u00e3ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei\u201c.
\nPersonalitate complex\u00e3 \u015fi remarcabil\u00e3, om politic de seam\u00e3 \u00eenscris \u00een lista \u00eentemeietorilor Rom\u00e2niei moderne, Eugeniu Carada, prin activitatea desf\u00e3\u015furat\u00e3 pe parcursul vie\u0163ii sale, a l\u00e3sat o amprent\u00e3 puternic\u00e3 asupra societ\u00e3\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti.
\nEugeniu Carada s-a n\u00e3scut \u00een luna noiembrie a anului 1836 la Craiova. A urmat cursurile Colegiului Na\u0163ional \u015fi \u00een paralel ale Institutului Francez din Craiova a c\u00e3rui program\u00e3 era identic\u00e3 cu cea de la Sorbona. Pleac\u00e3 apoi la Paris, la Coll\u00e8ge de France, unde audiaz\u00e3 prelegeri de drept, literatur\u00e3 \u015fi economie.
\n\u00cen anii \u201860 ai secolului XIX, Eugeniu Carada \u00ee\u015fi face debutul literar prin publicarea \u015fi punerea \u00een scen\u00e3 a unor scurte piese de teatru \u015fi vodeviluri, dar \u015fi prin poezii cu profund caracter patriotic.
\n\u00cen perioada 1856-1859 este prezent \u00een atmosfera efervescent\u00e3 creat\u00e3 \u00een jurul luptei pentru unirea \u021a\u00e3rii Rom\u00e2ne\u015fti cu Moldova, de\u0163in\u00e2nd func\u0163ia de Secretar al Adun\u00e3rii ad-hoc a \u021a\u00e3rii Rom\u00e2ne\u015fti.
\nLa c\u00e2\u0163iva ani dup\u00e3 Unire, dezam\u00e3git de lentoarea reformelor lui Cuza, se al\u00e3tur\u00e3 celor ce doreau \u00eenl\u00e3turarea acestuia \u015fi aducerea unui domnitor str\u00e3in pe tronul Principatelor Rom\u00e2ne. Drept urmare, \u00eel va \u00eenso\u0163i pe bunul s\u00e3u prieten, Ion C. Br\u00e3tianu la Paris, unde \u00eempreun\u00e3 cu Napoleon al III-lea, vor c\u00e3uta solu\u0163ia pentru alegerea candidatului potrivit la tronul Rom\u00e2niei.
\nDup\u00e3 desemnarea lui Carol I ca domn al Rom\u00e2niei, \u00eempreun\u00e3 cu C.A. Rosetti, redacteaz\u00e3 dup\u00e3 modelul belgian, actul fundamental al \u0163\u00e3rii, Constitu\u0163ia de la 1866. Faptul c\u00e3 domnitorul Carol I nu a putut realiza reformele necesare dezvolt\u00e3rii \u0163\u00e3rii, rapid \u015fi radical, a\u015fa cum doreau liberalii, a favorizat apari\u0163ia unei mi\u015fc\u00e3ri anti-dinastice, republicane, condus\u00e3 de Eugeniu Carada. Dup\u00e3 e\u015fecul mi\u015fc\u00e3rii a fost arestat \u015fi apoi achitat, al\u00e3turi de C.A. Rosetti \u015fi I.C. Br\u00e3tianu.
\n\u00cen perioada 1871-1881 Carada s-a aflat la Paris unde s-a \u00eengrijit de apari\u0163ia unor articole despre situa\u0163ia Rom\u00e2niei, \u00een contextul declan\u015f\u00e3rii luptei pentru independen\u0163\u00e3, precum \u015fi contractarea unui \u00eemprumut pentru \u00eenzestrarea armatei. Totodat\u00e3, el s-a ocupat \u015fi de tip\u00e3rirea la Banca Fran\u0163ei a primelor bancnote rom\u00e2ne\u015fti, biletele ipotecare.
\nDup\u00e3 promulgarea Legii de \u00eenfiin\u0163are a B\u00e3ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei (17 aprilie 1880), Carada a plecat la Paris, ini\u0163ial ca reprezentant al guvernului \u015fi apoi al BNR, pentru a stabili condi\u0163iile necesare fabric\u00e3rii h\u00e2rtiei destinate tip\u00e3ririi bancnotelor rom\u00e2ne\u015fti. El a hot\u00e3r\u00e2t folosirea culorii albastru de cobalt, utilizat\u00e3 \u015fi la bancnotele franceze, belgiene \u015fi italiene. De asemenea, a cump\u00e3rat utilajele necesare imprim\u00e3rii bancnotelor rom\u00e2ne\u015fti de c\u00e3tre BNR la Bucure\u015fti.
\nRapida evolu\u0163ie a opera\u0163iunilor BNR a impus construirea unui sediu pe m\u00e3sura importan\u0163ei unei astfel de institu\u0163ii, astfel c\u00e3 \u00een 1884, dup\u00e3 planurile arhitec\u0163ilor francezi contacta\u0163i de Carada, Albert Galleron \u015fi Marie-Joseph Cassien Bernard, \u015fi sub \u00eendrumarea arhitectului rom\u00e2n Nicolae Cerchez, a \u00eenceput construc\u0163ia Palatului BNR.
\nDin anul 1883 \u015fi p\u00e2n\u00e3 la moartea sa \u00een 1910, Eugeniu Carada a fost director ales al BNR, preocupat \u00een tot acest r\u00e3stimp de organizarea b\u00e3ncii \u00een teritoriu, dar \u015fi de dezvoltarea \u015fi diversificarea opera\u0163iunilor b\u00e3ncii \u00een interesul \u0163\u00e3rii.
\nDac\u00e3 ast\u00e3zi sistemul monetar \u015fi bancar rom\u00e2nesc se bucur\u00e3 de prestigiu, aceasta se datoreaz\u00e3 \u015fi ilustrului Eugeniu Carada, despre care Liviu Rebreanu afirma: \u201e… \u015fi-a \u00eenceput via\u0163a \u00een versuri \u015fi a sf\u00e2r\u015fit-o cu proza cifrelor\u201c.
\nTimbrul din coli\u0163a emisiunii reproduce portretul lui Eugeniu Carada semnat de Camil Ressu. Pictura face parte din patrimoniul Muzeului Na\u0163ional de Art\u00e3 al Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Aducem mul\u0163umiri B\u00e3ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, Muzeului Na\u0163ional de Art\u00e3 al Rom\u00e2niei, Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne \u015fi Muzeului Na\u0163ional de Istorie a Rom\u00e2niei pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u00e3rci po\u015ftale.<\/p>\n
Data Aparitie:2010-04-29<\/p>\n