![\"BUC550_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2009\/09\/BUC550_M.jpg\")
<\/a> Pe 20 septembrie 1459, \u00eentr-un hrisov al lui Vlad \u021aepe\u015f se men\u0163ioneaz\u00e3 pentru prima oar\u00e3 existen\u0163a a\u015fez\u00e3rii Bucure\u015fti, iar cel mai vechi document care atest\u00e3 \u201ecetatea de scaun Bucure\u015fti\u201c, dateaz\u00e3 din 14 octombrie 1465 \u015fi \u00eei apar\u0163ine lui Radu cel Frumos.\nEvolu\u0163ia ulterioar\u00e3 a a\u015fez\u00e3rii se datoreaz\u00e3 stabilirii re\u015fedin\u0163ei domne\u015fti la Bucure\u015fti (1659). \u00cenc\u00e3 din secolul al XV-lea, odat\u00e3 cu dublarea suprafe\u0163ei ora\u015fului, apar cartiere de me\u015fte\u015fugari \u00een zona \u201eSf. Gheorghe\u201c, \u201ePia\u0163a Unirii\u201c, \u201eCol\u0163ea\u201c \u015fi a \u201eUli\u0163ei Mari\u201c, strada Lipscani de ast\u00e3zi.
\n\u00cen anul 1830 se \u00eenfiin\u0163eaz\u00e3 \u201eSfatul Or\u00e3\u015fenesc\u201c \u015fi ora\u015ful este \u00eemp\u00e3r\u0163it \u00een cinci zone (sectoare), iar \u00een 1846 este elaborat de Prim\u00e3rie, primul Plan de Cadastru al localit\u00e3\u0163ii.
\nDin 1862, devenit capital\u00e3 a t\u00e2n\u00e3rului stat rom\u00e2n, ora\u015ful intr\u00e3 \u00eentr-o nou\u00e3 etap\u00e3 a dezvolt\u00e3rii sale. Dup\u00e3 1 decembrie 1918, c\u00e2nd Ardealul s-a unit cu Rom\u00e2nia, el devine capitala Rom\u00e2niei Mari.
\nEmisiunea de m\u00e3rci po\u015ftale dedicat\u00e3 \u00eemplinirii a 550 de ani de atestare documentar\u00e3 a ora\u015fului Bucure\u015fti se dore\u015fte a prezenta doar un cr\u00e2mpei din istoria zbuciumat\u00e3, tumultoas\u00e3, dar at\u00e2t de colorat\u00e3 a ora\u015fului Bucure\u015fti de alt\u00e3dat\u00e3.
\nBiserica Buna Vestire \u2013 Curtea Veche este ilustrat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 30 Bani.
\nAflat\u00e3 \u00een incinta fostei Cur\u0163i Domne\u015fti, Biserica Buna Vestire este cel mai vechi edificiu al Bucure\u015ftiului p\u00e3strat p\u00e2n\u00e3 \u00een prezent. A fost construit\u00e3 la sf\u00e2r\u015fitul celei de a doua domnii a lui Mircea Ciobanu \u00een jurul anului 1560. Distrus\u00e3 par\u0163ial de un incendiu \u00een 1847, biserica \u00eencepe a fi reparat\u00e3 doi ani mai t\u00e2rziu dup\u00e3 proiectul arhitectului austriac I. Schlatter, aspectul exterior al monumentului lu\u00e2nd o \u00eenf\u00e3\u0163i\u015fare neogotic\u00e3. Se reface turla, se adaug\u00e3 un mic pridvor, se demoleaz\u00e3 capelele laterale. Pictura a fost ref\u00e3cut\u00e3 \u00een ulei, \u00een 1852, de Mi\u015fu Popp \u015fi Constantin Lecca.
\nSpitalul Col\u0163ea este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 80 Bani.
\nOrganizat dup\u00e3 modelul Ospedale di San Lazzaro e Medicanti din Vene\u0163ia, a\u015fez\u00e3m\u00e2ntul spitalicesc Col\u0163ea a fost primul din Bucure\u015fti, construit de Sp\u00e3tarul Mihai Cantacuzino la sf\u00e2r\u015fitul anului 1704. P\u00e2n\u00e3 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, cl\u00e3direa spitalului a avut de suferit din cauza cutremurelor \u015fi a incendiilor, fiind \u00een cele din urm\u00e3 demolat\u00e3. Pe locul ei s-a ridicat noul edificiu dup\u00e3 planurile arhitectului Schiferle. \u00cen curtea spitalului a fost dezvelit\u00e3 \u00een 1869, statuia ctitorului spitalului \u015fi Bisericii Col\u0163ea, Sp\u00e3tarul Mihai Cantacuzino.
\n\u00cen 1979, Spitalul Col\u0163ea a fost declarat monument na\u0163ional, aflat sub patronajul UNESCO.
\nCl\u00e3direa Palatului Su\u0163u, actualmente Muzeul de Istorie \u015fi Art\u00e3 al Municipiului Bucure\u015fti este ilustrat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 3,00 Lei.
\n\u00centre anii 1833-1834, doi arhitec\u0163i vienezi, Johan Veit si Conrad Schwinck, au ridicat pentru marele postelnic Costache Su\u0163u, palatul care-i poart\u00e3 numele. Construit \u00een stil neogotic, \u00een exterior, cl\u00e3direa are patru mici turnuri, amplasate c\u00e2te dou\u00e3, la nord \u015fi la sud. Cel care a ales s\u00e3 utilizeze, \u00een interior, ornamente \u00een stil neoclasic, a fost sculptorul Karl Storck. \u00cen a doua jum\u00e3tate a secolului al XIX-lea aici aveau loc vestitele serate organizate de so\u0163ii Grigore \u015fi Irina Su\u0163u.
\nDup\u00e3 Primul R\u00e3zboi Mondial, cl\u00e3direa a ad\u00e3postit sediul Prim\u00e3riei ora\u015fului Bucure\u015fti, al B\u00e3ncii Chrissovelony, al Casei de Economii \u015fi Consemna\u0163iuni, iar dup\u00e3 cel de-al Doilea R\u00e3zboi Mondial, al Institutului de Construc\u0163ii.
\nCu ocazia anivers\u00e3rii unui secol de la Unirea Principatelor, \u00een 1959, Palatul Su\u0163u devine, a\u015fa cum era \u015fi firesc, l\u00e3ca\u015ful istoriei \u015fi artei secularului ora\u015f.
\nPrima \u0218coal\u00e3 Rom\u00e2neasc\u00e3 de Arhitectur\u00e3 este ilustrat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 4,70 Lei.
\n\u00cen 1891, Societatea Arhitec\u0163ilor Rom\u00e2ni constituie o \u015fcoal\u00e3 particular\u00e3 de arhitectur\u00e3. Dup\u00e3 o func\u0163ionare ne\u00eentrerupt\u00e3 de cinci ani, \u0218coala de Arhitectur\u00e3 a Societ\u00e3\u0163ii Arhitec\u0163ilor Rom\u00e2ni, prin reforma \u00eenv\u00e3\u0163\u00e3m\u00e2ntului ini\u0163iat\u00e3 de Spiru Haret, devine \u0218coala Na\u0163ional\u00e3 de Arhitectur\u00e3, sec\u0163ie a \u0218colii de Belle Arte.
\nDup\u00e3 numai \u015fapte ani, \u00een 1904, este scoas\u00e3 de sub tutela \u0218colii de Belle Arte \u015fi este denumit\u00e3 \u0218coala Superioar\u00e3 de Arhitectur\u00e3, institu\u0163ie independent\u00e3 de \u00eenv\u00e3\u0163\u00e3m\u00e2nt superior al c\u00e3rei prim director va fi Ermil Pangrati. Dup\u00e3 o serie de modific\u00e3ri legislative \u015fi organizatorice, \u00eencep\u00e2nd cu 1952, noua denumire va fi Universitatea de Arhitectur\u00e3 \u015fi Urbanism \u201eIon Mincu\u201c, \u00eentemeietorul \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti de arhitectur\u00e3.
\nCl\u00e3direa veche a fost proiectat\u00e3 de Grigore Cerchez \u015fi Iorgu Ciortan \u015fi construit\u00e3, \u00eentre 1912-1915, de Simion Vasilescu, iar \u00eentre 1920-1927 de Constantin \u015fi Nicolae Dobrescu.
\nCatedrala Patriarhal\u00e3 din Bucure\u015fti este ilustrat\u00e3 pe coli\u0163a emisiunii de m\u00e3rci po\u015ftale, cu valoarea nominal\u00e3 de 8,10 Lei.
\nCatedrala Patriarhal\u00e3 al\u00e3turi de Palatul Patriarhal \u015fi Palatul Patriarhiei Rom\u00e2ne formeaz\u00e3 un ansamblu reprezentativ al Capitalei Rom\u00e2niei.
\nCl\u00e3direa Catedralei este ridicat\u00e3 pe locul fostei m\u00e2n\u00e3stiri construit\u00e3 \u00een 1656 de c\u00e3tre voievodul Constantin \u0218erban Basarab (1654-1658). A fost pictat\u00e3 pentru prima oar\u00e3 \u00een 1665, \u00een timpul domniei lui Radu Leon care, prin hrisovul din luna iunie a anului 1668, a hot\u00e3r\u00e2t ca m\u00e2n\u00e3stirea s\u00e3 devin\u00e3 re\u015fedin\u0163\u00e3 mitropolitan\u00e3. \u00cen 1688, Mitropolitul Varlaam a tip\u00e3rit aici, \u00een \u00eentregime \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, Biblia de la Bucure\u015fti.
\n\u00cen interior se g\u00e3sesc, \u00eentr-o racl\u00e3 de argint bogat ornamentat\u00e3, moa\u015ftele Sf\u00e2ntului Dimitrie cel Nou, aduse la 1774.
\nClopotni\u0163a, terminat\u00e3 \u00een 1698, a fost ridicat\u00e3 de voievodul Constantin Br\u00e2ncoveanu.
\nDe-a lungul vremii, au avut loc restaur\u00e3ri, extinderi \u015fi transform\u00e3ri, ultima finaliz\u00e2ndu-se \u00een anul 2008.<\/p>\n
Pentru consultan\u0163a documentar\u00e3 acordat\u00e3 la realizarea acestei emisiuni filatelice aducem mul\u0163umiri Prim\u00e3riei Municipiului Bucure\u015fti, Patriarhiei Rom\u00e2ne, Muzeului de Istorie \u015fi Art\u00e3 al Municipiului Bucure\u015fti, Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne, Bibliotecii Metropolitane Bucure\u015fti \u015fi Bibliotecii \u201eDimitrie Cantemir\u201c din Bucure\u015fti.<\/p>\n
Data Aparitie:2009-09-18<\/p>\n