<\/a> \u00cen zona sud-estic\u00e3 a Europei Centrale, cu arcul mun\u0163ilor Carpa\u0163i \u00een mijloc, m\u00e3rginit\u00e3 de Dun\u00e3re \u015fi Marea Neagr\u00e3, se afl\u00e3, de peste dou\u00e3 mii de ani, un popor cu o istorie bogat\u00e3, dar tumultoas\u00e3 \u2013 poporul rom\u00e2n \u015fi o \u0163ar\u00e3 format\u00e3 statornic pe vechea vatr\u00e3 a Daciei, purt\u00e2nd de un secol \u015fi jum\u00e3tate numele de Rom\u00e2nia.
\nO \u0163ar\u00e3 \u00een care descoperi cele mai bogate \u015fi vechi dovezi de cultur\u00e3 autentic\u00e3, spiritualitate, tradi\u0163ii \u015fi continuitate din Europa. O \u0163ar\u00e3 cu soiuri vechi de vi\u0163\u00e3 de vie precum Cr\u00e2mpo\u015fia, Braghina, Gordanul.
\nRom\u00e2nia, locul unde te po\u0163i \u00eent\u00e2lni cu Sfinxul din Bucegi, vechi c\u00e2t timpul, \u00ee\u0163i ofer\u00e3 prilejul de a cutreiera una dintre cele mai mari \u015fi frumoase rezerva\u0163ii naturale din Europa, Parcul Na\u0163ional Retezat sau te \u00eembie la o plimbare prin cea mai mare delt\u00e3 a continentului, mirifica Delt\u00e3 a Dun\u00e3rii.
\nRom\u00e2nia, locul unde Legenda Me\u015fterului Manole – ziditor al M\u00e3n\u00e3stirii Curtea de Arge\u015f te trimite \u00eenainte, \u00een timp, la Coloana Infinitului z\u00e3mislit\u00e3 de Br\u00e2ncu\u015fi.
\n\u0218i c\u00e2\u0163i, oare \u015ftiu, atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi a\u015ftern g\u00e2ndurile pe o coal\u00e3 de h\u00e2rtie c\u00e3 inventatorul stiloului este un rom\u00e2n, Petrache Poenaru?
\nRom\u00e2nia, o \u0163ar\u00e3 cu sufletul cuprins \u00een Doina lui Eminescu, \u015foptit\u00e3 pe acordurile Rapsodiei Rom\u00e2ne, compus\u00e3 de George Enescu \u015fi pictat\u00e3 \u00een tablouri de Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu sau Nicolae Tonitza, r\u00e3m\u00e2ne o vatr\u00e3 de neasemuit.
\nRom\u00e2nia este \u0163ara vestitelor Biserici din lemn din Maramure\u015f \u015fi a unicului Cimitir vesel din lume, cel de la S\u00e3p\u00e2n\u0163a, dar \u015fi \u0163ara numeroaselor monumente istorice a c\u00e3ror unicitate uime\u015fte orice vizitator.
\nCrea\u0163ia popular\u00e3 rom\u00e2neasc\u00e3 este cunoscut\u00e3 pe toate continentele lumii, prin varietatea \u015fi singularitatea, \u00een acela\u015fi timp, a ceramicii populare sau a scoar\u0163elor rom\u00e2ne\u015fti.
\nC\u00e2nd spui Dimitrie Cantemir, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Iorga sau Eugen Ionescu, te g\u00e2nde\u015fti la Rom\u00e2nia, a\u015fa cum te m\u00e2ndre\u015fti cu ea c\u00e2nd vorbe\u015fti de primul zbor cu decolare autonom\u00e3 din lume al lui Traian Vuia sau de primul avion cu reac\u0163ie din lume ori de \u201eefectul Coand\u00e3\u201c.
\nRom\u00e2nia, prin dragoste \u015fi suferin\u0163\u00e3, d\u00e3inuie de milenii, ca un miracol, \u00een acest spa\u0163iu mioritic, apar\u0163in\u00e2nd dintotdeauna str\u00e3vechii Europe.
\nRomfilatelia se str\u00e3duie\u015fte ca \u00een fiecare emisiune de m\u00e3rci po\u015ftale – cum este \u015fi cea de fa\u0163\u00e3 – s\u00e3 adauge c\u00e2te o pic\u00e3tur\u00e3 din acest izvor, nesecat \u015fi \u00eenc\u00e3 nedescoperit \u00een totalitate, al spiritualit\u00e3\u0163ii \u015fi culturii rom\u00e2ne\u015fti.
\nCele opt m\u00e3rci po\u015ftale ale emisiunii, fiecare cu valoarea nominal\u00e3 de 3,00 Lei, ilustreaz\u00e3 bog\u00e3\u0163ii unice \u015fi autentice cu care Rom\u00e2nia este cunoscut\u00e3 \u00een toat\u00e3 lumea.
\nDelta Dun\u00e3rii, unica delt\u00e3 din lume declarat\u00e3 rezerva\u0163ie a biosferei, este socotit\u00e3 \u015fi una dintre cele mai mari zone umede din lume, ca habitat al p\u00e3s\u00e3rilor de ap\u00e3, unde pelicanul – simbol al Deltei Dun\u00e3rii – tr\u00e3ie\u015fte aici \u00een cea mai mare colonie din Europa.
\nT\u00e3r\u00e2m magic al apelor, Delta Dun\u00e3rii este considerat\u00e3 a fi una dintre cele mai fascinante zone naturale din \u00eentreaga lume.
\nCea mai important\u00e3 rezerva\u0163ie natural\u00e3 montan\u00e3 din \u0163ara noastr\u00e3, rezerva\u0163ie a biosferei, Parcul Na\u0163ional Retezat se adaug\u00e3 diversit\u00e3\u0163ii bog\u00e3\u0163iilor naturale inestimabile ale Rom\u00e2niei.
\nLocuri \u00eenc\u00e3 neatinse de om, piscuri \u00eenalte, lacuri, flori, ghe\u0163ari, pe\u015fteri, animale \u00een s\u00e3lb\u00e3ticie, p\u00e3duri \u00eentinse \u2013 toate se adun\u00e3 \u00eentr-un monument unic al naturii: Parcul Na\u0163ional Retezat.
\nGeorge Enescu (1881-1955), muzician complex, a reu\u015fit s\u00e3 d\u00e3ruiasc\u00e3 muzicii universale toate sentimentele sale, g\u00e2ndurile, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t totul, mereu, s-a contopit cu ecoul sufletului s\u00e3u.
\nBucure\u015fti, Viena, Paris, New York, Londra, Berlin, Chicago, Boston, Cincinatti, Philadelphia, Strasbourg \u2013 se \u00eenscriu \u00eentre marile ora\u015fe muzicale ale lumii \u00een care a r\u00e3sunat muzica enescian\u00e3.
\nPartituri, suite, simfonii, cvartete, rapsodii, lieduri \u015fi o oper\u00e3 \u2013 toate sunt crea\u0163ii ale marelui compozitor, dirijor, violonist, pianist \u015fi profesor, George Enescu- vioara nepieritoare a Rom\u00e2niei.
\nDimitrie Cantemir (1673-1723) a fost o personalitate remarcabil\u00e3 a culturii europene a \u00eenceputului de secol XVIII.
\nDomn al Moldovei, istoric, filosof, geograf, muzicolog, orientalist, teolog, cartograf \u015fi prozator, poliglot, Dimitrie Cantemir, prin lucr\u00e3rile sale, s-a impus ca un erudit \u015fi enciclopedist de talie mondial\u00e3.
\nDimitrie Cantemir, personalitate cu preocup\u00e3ri enciclopedice, primul rom\u00e2n membru al Academiei de la Berlin (1714) \u2013 la cererea acestei Academii a scris \u201eDescriptio Moldaviae\u201c- prima lucrare de politic\u00e3, de geografie, etnografie \u015fi folclor.
\n\u201ePrincipe Serenism\u201c al Rusiei \u015fi sfetnic de tain\u00e3 al \u021aarului Petru I, Dimitrie Cantemir, prin vasta sa oper\u00e3, este socotit a fi un ilustru savant al Rena\u015fterii.
\nPe unul din timbre este ilustrat un vechi soi de vi\u0163\u00e3 de vie rom\u00e2nesc, Cr\u00e2mpo\u015fia, \u015ftiut fiind faptul c\u00e3 \u00een Rom\u00e2nia, viticultura are o vechime de peste dou\u00e3 mii de ani.
\n\u201ePatria cea veche a geto-dacilor, Tracia, era o regiune viticol\u00e3, cauz\u00e3 pentru care era considerat\u00e3 ca locul de na\u015ftere al zeului vinului, Dionysos\u201c, spunea marele istoric A.D. Xenopol.
\nDup\u00e3 cum se \u015ftie, la \u00eenceputul secolului I \u00ee.Hr. viticultura luase o asemenea amploare, odat\u00e3 cu crearea primului stat dac centralizat \u015fi independent, \u00eenc\u00e2t regele Burebista a \u00eentreprins unele ac\u0163iuni de limitare a culturilor de vi\u0163\u00e3 de vie. Pe teritoriul \u0163\u00e3rii noastre, viticultura a fost favorizat\u00e3 at\u00e2t de clim\u00e3 c\u00e2t \u015fi de condi\u0163iile solului \u015fi \u00eendeosebi de radia\u0163ia solar\u00e3 \u00een acele arii denumite popular \u201epodgorii\u201c.
\nSoiul de vin Cr\u00e2mpo\u015fia, foarte vechi, este \u00eent\u00e2lnit \u00een cunoscuta podgorie Dr\u00e3g\u00e3\u015fani. Vinul este alb, sec, echilibrat, plin de prospe\u0163ime \u015fi poate concura cu orice alt vin din lume.
\nVatr\u00e3 de cultur\u00e3 \u015fi civiliza\u0163ie, Maramure\u015ful \u015fi-a d\u00e3ltuit \u00een lemn istoria prin arta popular\u00e3 maramure\u015fean\u00e3.
\nMaramure\u015ful este locul unde tradi\u0163iile, portul \u015fi arta popular\u00e3 se p\u00e3streaz\u00e3 cel mai bine din Rom\u00e2nia. Ca-ntr-o \u00eentoarcere \u00een timp, Maramure\u015ful este un imens muzeu \u00een aer liber.
\nBisericile de lemn – adev\u00e3rate capodopere de art\u00e3 popular\u00e3 – se \u00eent\u00e2lnesc aproape \u00een fiecare sat, iar poarta maramure\u015fan\u00e3, acest \u201earc de triumf\u201c din lemn, se \u00eent\u00e2lne\u015fte la fiecare cas\u00e3.
\nTradi\u0163ia ceramicii d\u00e3inuie din timpul dacilor \u015fi nu s-a schimbat prea mult din punct de vedere al tehnicii, ornament\u00e3rii \u015fi al formelor (S\u00e3cel, L\u00e3pu\u015f, Baia Sprie, Valea Izei).
\nBiserica Sfin\u0163ii Trei Ierarhi din Ia\u015fi, edificiu unic \u00een arhitectura rom\u00e2neasc\u00e3, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, a f\u00e3cut parte, ini\u0163ial, dintr-un ansamblu m\u00e2n\u00e3stiresc (din care s-a mai p\u00e3strat doar sala gotic\u00e3, azi muzeu de art\u00e3 medieval\u00e3). Biserica Sfin\u0163ii Trei Ierarhi a st\u00e2rnit admira\u0163ia tuturor \u00eenc\u00e3 de la inaugurarea ei, \u00een 1639. Motivele care ornamenteaz\u00e3 fa\u0163ada sunt de influen\u0163\u00e3 armeano-georgian\u00e3. Ferestrele sunt decorate cu chenare cu corni\u015fe \u015fi baldachine. Elementele decorative din exterior, de o bog\u00e3\u0163ie neasemuit\u00e3, ofer\u00e3 impresia unei adev\u00e3rate broderii din piatr\u00e3.
\nBiserica Sfin\u0163ii Trei Ierarhi ad\u00e3poste\u015fte mormintele lui Vasile Lupu, al voievodului \u015fi c\u00e3rturarului Dimitrie Cantemir, precum \u015fi osemintele domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
\nBiserica Neagr\u00e3 din Bra\u015fov a fost construit\u00e3 \u00een jurul anului 1380 \u015fi cunoscut\u00e3 cu numele de Biserica Sf\u00e2nta Maria.
\nCl\u00e3direa a fost par\u0163ial distrus\u00e3 \u00een timpul marelui incendiu din 1689 \u00een urma c\u00e3ruia a primit numele actual. Biserica Neagr\u00e3 este cel mai mare edificiu de cult \u00een stil gotic din sud-estul Europei, m\u00e3sur\u00e2nd 89 de metri lungime \u015fi 38 de metri l\u00e3\u0163ime. Biserica Neagr\u00e3 este celebr\u00e3 nu doar prin dimensiunile sale, dar \u015fi prin faptul c\u00e3 \u00een clopotni\u0163\u00e3 se afl\u00e3 cel mai mare clopot din spa\u0163iul rom\u00e2nesc, un clopot din bronz care c\u00e2nt\u00e3re\u015fte 6 tone. Totodat\u00e3 Biserica Neagr\u00e3 de\u0163ine \u015fi marea sa org\u00e3 cu circa 400 de tuburi, aceasta fiind una din cele mai mari din Europa de Sud-Est. Colec\u0163ia de covoare orientale a Bisericii Negre este cea mai bogat\u00e3 de acest tip din Rom\u00e2nia. Foarte aproape de Biserica Neagr\u00e3 se afl\u00e3 statuia umanistului Johannes Honterus (1498-1549), opera sculptorului berlinez H. Magnussen (1898).<\/p>\n

Pentru consultan\u0163a documentar\u00e3 acordat\u00e3 la realizarea acestei emisiuni filatelice aducem mul\u0163umiri Administra\u0163iilor Parcului Na\u0163ional Retezat (foto: Cristina Lazaroni) \u015fi Rezerva\u0163iei Biosferei Delta Dun\u00e3rii (foto:Daniel Petrescu), conducerilor Muzeului \u201eGeorge Enescu\u201c \u015fi Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne (dl. Emanuel B\u00e3descu), Parohiei Bisericii \u201eSfin\u0163ii Trei Ierarhi\u201c, Parohiei Evanghelice \u201eBiserica Neagr\u00e3\u201c (foto: Peter Simon) \u015fi VISARTA.<\/p>\n

Data Aparitie:2009-09-16<\/p>\n

<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen zona sud-estic\u00e3 a Europei Centrale, cu arcul mun\u0163ilor Carpa\u0163i \u00een mijloc, m\u00e3rginit\u00e3 de Dun\u00e3re \u015fi Marea Neagr\u00e3, se afl\u00e3, […]<\/p>\n","protected":false},"featured_media":2050978,"template":"","meta":{"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}}},"product_cat":[2667,2618],"product_tag":[],"class_list":{"0":"post-2050977","1":"product","2":"type-product","3":"status-publish","4":"has-post-thumbnail","6":"product_cat-2667","7":"product_cat-colectii-anuale","8":"desktop-align-left","9":"tablet-align-left","10":"mobile-align-left","12":"first","13":"instock","14":"taxable","15":"shipping-taxable","16":"product-type-grouped","17":"add-to-wishlist-before_image"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product\/2050977"}],"collection":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2050978"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2050977"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_cat&post=2050977"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_tag&post=2050977"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}