![\"Ctin_Elena_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/Ctin_Elena_M.jpg\")
<\/a> Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne a hot\u00e3r\u00e2t ca anul 2013, c\u00e2nd se \u00eemplinesc 1700 de ani de la Edictul de toleran\u0163\u00e3 religioas\u00e3 de la Milano<\/em>, s\u00e3 fie declarat Anul omagialal Sfin\u0163ilor \u00cemp\u00e3ra\u0163i Constantin \u015fi Elena<\/strong>, ac\u0163iune c\u00e3reia i se al\u00e3tur\u00e3 \u015fi Romfilatelia<\/strong> prin introducerea \u00een circula\u0163ie a unei emisiuni de m\u00e3rci po\u015ftale dedicat\u00e3 acestui eveniment de mare amploare al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne.<\/p>\nConstantin cel Mare<\/strong> sau Constantin I<\/strong> (Gaius Flavius Aurelius Constantinus)<\/em> a tr\u00e3it \u00eentre anii 272-337, iar ca \u00cemp\u00e3rat Roman a domnit \u00eentre anii 306-337. \u00cenainte de convertirea sa la religia cre\u015ftin\u00e3, Constantin era adeptul cultului Soarelui \u015fi vedea \u00een Sol Invictus<\/em> temelia Imperiului s\u00e3u.<\/p>\n \u00cen anul 312 a avut loc b\u00e3t\u00e3lia cu Maxen\u0163ius desf\u00e3\u015furat\u00e3 la Pons Milvius<\/em> (Podul Vulturului), \u00een care Constantin a fost biruitor. Acest fapt nemaipomenit a constituit un pas hot\u00e3r\u00e2tor pentru a \u00eembr\u00e3\u0163i\u015fa religia cre\u015ftin\u00e3. Istoricii vremii sus\u0163in c\u00e3 \u00cemp\u00e3ratul a v\u00e3zut pe cer o Cruce luminoas\u00e3, av\u00e2nd \u00eenscris cu stele textul: Cu aceasta vei birui!,<\/em> iar \u00een noaptea premerg\u00e3toare b\u00e3t\u00e3liei, \u00censu\u015fi M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos i S-a ar\u00e3tat \u00een vis, cer\u00e2ndu-i ca pe steagurile solda\u0163ilor s\u00e3 pun\u00e3 Crucea v\u00e3zut\u00e3 pe cer. C\u00e2\u015ftigarea b\u00e3t\u00e3liei a fost pentru Constantin un adev\u00e3rat miracol, \u0163in\u00e2nd cont de faptul c\u00e3 el de\u0163inea o armat\u00e3 compus\u00e3 din doar 20.000 de solda\u0163i, \u00een timp ce Maxen\u0163ius avea un efectiv de 150.000.<\/p>\n Convins fiind de valoarea religioas\u00e3 \u015fi moral\u00e3 a Cre\u015ftinismului, \u00cemp\u00e3ratul Constantin \u00eel declar\u00e3 religio licita<\/em> \u00een \u00eentreg Imperiul Roman.<\/p>\n \u00cen anul 313, prin Edictul de la Milano<\/em> se stabile\u015fte libertatea practic\u00e3rii religiei cre\u015ftine, iar \u00een anul 324, dup\u00e3 \u00eenfr\u00e2ngerea lui Licinius, conduc\u00e3torul Imperiului Roman de R\u00e3s\u00e3rit, Constantin, restabile\u015fte unitatea Imperiului.<\/p>\n Primul Sinod Ecumenic desf\u00e3\u015furat la Niceea, \u00een anul 325, a situat Biserica drept un important factor spiritual, moral \u015fi cultural \u00een Stat, recunosc\u00e2ndu-se, totodat\u00e3, faptul c\u00e3 Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu \u00eentrupat.<\/p>\n Constantin Cel Mare a extins sfera de interes a Imperiului \u00een teritoriile dintre Dun\u00e3re \u015fi Marea Neagr\u00e3, rezidind edificii publice \u015fi cet\u00e3\u0163i (Adamclisi<\/em>, jud. Constan\u0163a; Sucidava<\/em>, azi ora\u015ful Corabia, jud. Olt), inaugur\u00e2nd \u015fi podul peste Dun\u00e3re dintre Sucidava \u015fi Oescus \u00een data de 5 iulie 328.<\/p>\n Pe malul Bosforului a pus bazele \u201enoii Rome\u201d prin construirea ora\u015fului-capital\u00e3 Constantinopol. Imperiul ia forma unei monarhii de drept divin, care se baza pe o societate puternic ierarhizat\u00e3.<\/p>\n Mama \u00cemp\u00e3ratului Constantin, \u00cemp\u00e3r\u00e3teasa Elena<\/strong> a exercitat o puternic\u00e3 influen\u0163\u00e3 asupra convertirii fiului s\u00e3u la Cre\u015ftinism \u015fi a \u00eentreprins o sus\u0163inut\u00e3 cercetare pentru aflarea Crucii pe carea fost r\u00e3stignit M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos.<\/p>\n Tradi\u0163ia Bisericii confirm\u00e3 faptul c\u00e3 o parte din lemnul Crucii R\u00e3stignirii Domnului a fost p\u00e3strat\u00e3 \u00een Ierusalim, iar o alta a fost adus\u00e3 la Constantinopol, \u00een Biserica Sf\u00e2nta Sofia<\/em>.<\/p>\n \u00cemp\u00e3r\u00e3teasa Elena a trecut la cele ve\u015fnice \u00een anul 329, iar \u00een anul 337 fiul ei, \u00cemp\u00e3ratul Constantin, a \u00eenchis ochii \u00een Nicomidia, dup\u00e3 ce primise botezul cre\u015ftin. Cei doi \u00eemp\u00e3ra\u0163i au fost depu\u015fi\u00een biserica Sfin\u0163ii Apostoli din Constantinopol<\/em>, ctitorit\u00e3 de ei ca necropol\u00e3 apostolic\u00e3 \u015fi imperial\u00e3.<\/p>\n Biserica Ortodox\u00e3 i-a canonizat ca Sfin\u0163i, fix\u00e2nd ca dat\u00e3 de s\u00e3rb\u00e3torire anual\u00e3, ziua de 21 mai.<\/p>\n Imaginile m\u00e3rcilor po\u015ftale reproduc dou\u00e3 icoane ale Sfin\u0163ilor \u00cemp\u00e3ra\u0163i Constantin \u015fi Elena, realizate \u00een maniere diferite, aflate \u00een patrimoniul Catedralei Patriarhale.<\/p>\n Pe timbrul cu valoarea de 4,70 lei<\/strong> este ilustrat\u00e3 o icoan\u00e3 realizat\u00e3 \u00een stil bizantin, iar pe cel cu valoarea de 9,10 lei<\/strong> o icoan\u00e3 parte a Catapetesmei Catedralei, realizat\u00e3 de Otilia Michail Otetele\u015fanu \u00een perioada 1961-1964, \u00een tehnica email pe plac\u00e3 de argint. Pe plicul prima zi<\/em> este ilustrat\u00e3 racla de argint cu moa\u015ftele Sfin\u0163ilor \u00cemp\u00e3ra\u0163i Constantin \u015fi Elena.<\/p>\n