![\"anivperson2007_M\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2007\/02\/anivperson2007_M.jpg\")
<\/a> Romfilatelia, societatea specializat\u00e3 \u00een editarea \u015fi comercializarea m\u00e3rcilor po\u015ftale rom\u00e2ne\u015fti, introduce \u00een circula\u0163ie emisiunea de timbre Anivers\u00e3ri Personalit\u00e3\u0163i.\nGustave Eiffel (1832-1923), este ilustrat pe imaginea timbrului cu valoarea nominal\u00e3 de 60 Bani. Inginer francez, acesta a fost renumit pentru contribu\u0163ia deosebit\u00e3 privind dezvoltarea construc\u0163iilor metalice, prin \u00eenlocuirea fontei cu o\u0163elul \u00een executarea a numeroase poduri \u015fi construc\u0163ii. A construit nenum\u00e3rate poduri, viaducte \u015fi grandioase lucr\u00e3ri metalice, una dintre cele mai cunoscute fiind structura de rezisten\u0163\u00e3 a Statuii Libert\u00e3\u0163ii din New York. A realizat construc\u0163ii pe mai toate continentele. Dar cea mai reprezentativ\u00e3 lucrare a sa r\u00e3m\u00e2ne Turnul Eiffel, construc\u0163ie metalic\u00e3 ridicat\u00e3 la Paris cu ocazia Expozi\u0163iei Universale din 1889, expozi\u0163ie dedicat\u00e3 \u00eemplinirii a o sut\u00e3 de ani de la Revolu\u0163ia Francez\u00e3. Construc\u0163ia turnului a durat din 1887 p\u00e2n\u00e3 \u00een 1889. Ca o recunoa\u015ftere a meritelor sale, Gustave Eiffel a primit din partea statului francez Legiunea de Onoare, ce i-a fost \u00eenm\u00e2nat\u00e3 \u00een cadrul unei ceremonii speciale, chiar pe \u00eengusta platform\u00e3 construit\u00e3 aproape de v\u00e2rful turnului. Turnul are 320 de metri, la care se adaug\u00e3 \u015fi antena emi\u0163\u00e3torului TV. Chiar \u015fi dup\u00e3 mai bine de o sut\u00e3 de ani, La Tour Eiffel, a r\u00e3mas un simbol al Parisului \u015fi deopotriv\u00e3 al Fran\u0163ei.
\nMaria Cu\u0163arida – Cr\u00e3tunescu (1857-1919), ilustrat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 80 Bani, a fost prima femeie medic din Rom\u00e2nia. S-a n\u00e3scut la C\u00e3l\u00e3ra\u015fi \u015fi a studiat medicina \u00een Fran\u0163a unde, \u00een anul 1884, la Montpellier, \u015fi-a luat doctoratul. A dus o bogat\u00e3 activitate pentru ocrotirea copiilor defavoriza\u0163i, \u00eenfiin\u0163\u00e2nd \u00een anul 1897, Societatea Matern\u00e3. Dup\u00e3 doi ani, \u00een 1899, a \u00eenfiin\u0163at prima cre\u015f\u00e3 de fabric\u00e3 din Rom\u00e2nia. Prin convingerile \u015fi ac\u0163iunile sale dedicate emancip\u00e3rii femeilor a fost privit\u00e3 ca o important\u00e3 militant\u00e3 feminist\u00e3. Un portret \u00een ulei al Mariei Cu\u0163arida se afl\u00e3 la Spitalul de copii \u201eGrigore Alexandrescu\u201c.
\nVirginia Woolf (1882-1941), ilustrat\u00e3 pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 2,10 Lei, a fost o scriitoare britanic\u00e3, reprezentant\u00e3 a genului romanului psihologic, care a \u00eembog\u00e3\u0163it tehnica narativ\u00e3. Virginia Woolf (n\u00e3scut\u00e3 Virginia Stephen) s-a n\u00e3scut la Londra, a crescut \u015fi \u015fi-a des\u00e3v\u00e2r\u015fit educa\u0163ia \u00eentr-o familie victorian\u00e3 clasic\u00e3. \u00cen 1895, \u00een urma mor\u0163ii mamei, a f\u00e3cut primul episod de depresie afectiv\u00e3 dintr-o lung\u00e3 serie ce i-a urmat. Dup\u00e3 moartea tat\u00e3lui s\u00e3u (Sir Leslie Stephen, redactor \u015fi critic literar) \u00een 1904, s-a mutat \u00eempreun\u00e3 cu sora sa Vanessa \u00eentr-o cas\u00e3 din Bloomsbury, unde s-a format cercul de intelectuali cunoscut sub numele de Bloomsbury Group. Virginia Woolf \u015fi-a \u00eenceput cariera de scriitoare \u00een 1905, public\u00e2nd \u00een suplimentul literar al ziarului The Times. \u00cen 1912 se c\u00e3s\u00e3tore\u015fte cu Leonard Woolf, func\u0163ionar \u015fi teoretician politic. Primul ei roman, The Voyage Out, este publicat \u00een anul 1915. Urmeaz\u00e3 o serie de romane \u015fi de eseuri care \u00eei asigur\u00e3 succesul, at\u00e2t la marele public c\u00e2t \u015fi la critic\u00e3. Printre operele sale amintim Camera lui Jacob, Doamna Dalloway, Spre Far, Valurile, \u00centre acte. \u00cen 1941, se sinucide, arunc\u00e2ndu-se \u00een apele r\u00e2ului Ouse din apropierea casei sale din Rodmell.
\nNicolae Titulescu (1882-1941), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 3,50 Lei, a fost un renumit om politic \u015fi diplomat rom\u00e2n. Str\u00e3lucit orator, a devenit academician \u00een 1935. Este socotit ca fiind unul dintre cei mai mari diploma\u0163i europeni din perioada interbelic\u00e3. A fost Ministru de Externe al Rom\u00e2niei \u00eentre anii 1927-1928 \u015fi 1932-1936. \u00centre 1920 \u015fi 1936 a fost delegat permanent al Rom\u00e2niei la Liga Na\u0163iunilor al c\u00e3rui Pre\u015fedinte a fost ales de dou\u00e3 ori consecutiv \u00een 1930 \u015fi 1931. A dus o activitate diplomatic\u00e3 intens\u00e3 pentru \u00eent\u00e3rirea securit\u00e3\u0163ii \u015fi integrit\u00e3\u0163ii teritoriale a Rom\u00e2niei. A fost \u00eendep\u00e3rtat din guvern de c\u00e3tre regele Carol I \u015fi a emigrat \u00een Fran\u0163a, unde a \u015fi murit. \u201eAcest ministru al unei \u0163\u00e3ri mici face o politic\u00e3 \u00een stil mare. \u00cen politica extern\u00e3 e \u00eembarcat pe o firav\u00e3 luntri\u015foar\u00e3 pe care o conduce ca pe un vapor mare, \u00een politica intern\u00e3 st\u00e3 c\u00e3lare pe o sc\u00e2ndur\u00e3 putrezit\u00e3, c\u00e3reia p\u00e2n\u00e3 la urm\u00e3 \u00eei d\u00e3 o stabilitate de st\u00e2nc\u00e3\u201c spunea despre acest ilustru \u201eministru al Europei\u201c, cum a fost el denumit de presa vremii, Edouard Herriot, prim ministru al Fran\u0163ei, una dintre personalit\u00e3\u0163ile de prim rang ale celei de-a treia Republici Franceze.<\/p>\n
Data Aparitie:2007-02-23<\/p>\n