![\"\"](\"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/mc-pasari-exotice.jpg\")
<\/a>Romfilatelia<\/strong> continu\u0103 seria proiectelor dedicate Faunei<\/em>, una dintre cele mai apreciate tematici \u00een r\u00e2ndul colec\u021bionarilor, prin introducerea \u00een circula\u021bie a emisiunii de m\u0103rci po\u0219tale P\u0103s\u0103ri exotice. <\/em><\/strong><\/p>\nEmisiunea, alc\u0103tuit\u0103 din \u0219ase timbre \u0219i dou\u0103 plicuri prima zi, va intra \u00een circula\u021bie, miercuri, 14 august a.c.<\/p>\n
Pas\u0103rea paradisului mare<\/strong> \u2013 Paradisaea apoda,<\/em> este ilustrat\u0103 pe primul timbru al emisiunii, cu valoarea de 1,40 lei. <\/strong><\/p>\n M\u0103sur\u00e2nd aproximativ 33cm, este una dintre cele mai frumoase p\u0103s\u0103ri ale lumii, \u00een pofida aspectului str\u0103lucitor \u0219i este greu de detectat \u00een mediul de p\u0103dure.<\/p>\n Pas\u0103rile paradisului fac parte din familia Paradisaeidae, <\/em>familie ce cuprinde peste 50 de specii de p\u0103s\u0103ri caracteristice regiunilor \u00eemp\u0103durite din Noua Guinee, insulele Moluce \u0219<\/em>i nordul Australiei. O tr\u0103s\u0103tur\u0103 original\u0103 a acestor p\u0103s\u0103ri o formeaz\u0103 penele ornamentale puternic modificate. Dimorfismul sexual este foarte pronun\u0163at, femelele av\u00e2nd penajul unicolor \u00eentunecat, \u00een timp ce penajul masculilor este foarte viu \u015fi variat colorat, fiind astfel considerate printre cele mai frumoase p\u0103s\u0103ri din lume.<\/p>\n Strig\u0103tul lor strident, ce sun\u0103 ca un ecou prin p\u0103dure, este elementul care le tr\u0103deaz\u0103 prezen\u021ba. Acestea se las\u0103 \u00een jos de pe ramurile din coronament, lans\u00e2ndu-\u0219i strig\u0103tele foarte rapid, cam c\u00e2te unul pe secund\u0103.<\/p>\n Masculii tr\u0103iesc \u00een grupuri, separate de femele \u0219i se adun\u0103 l\u00e2ng\u0103 anumi\u021bi copaci pe care \u00eei folosesc \u00een timpul ritualului de \u00eemperechere. Se hr\u0103nesc cu ce g\u0103sesc pe trunchiurile copacilor, dar \u0219i cu molu\u015fte, artropode, reptile, fructe \u0219i semin\u0163e.<\/p>\n Cuib\u0103resc \u00een arbori, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi un cuib \u00een form\u0103 de cup\u0103. Ponta este format\u0103 \u00een general din dou\u0103 ou\u0103 foarte variabile \u00een ceea ce prive\u015fte coloritul.<\/p>\n Quetzalul<\/strong> – Pharomachrus mocinno<\/em>, redat pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 1,60 lei<\/strong>, face parte din familia Trogonidae<\/em>, put\u00e2nd fi admirat\u0103 \u00een zone din America de Nord \u0219i de Sud, unde populeaz\u0103 p\u0103durile de la altitudini cuprinse \u00eentre 1200 \u0219i 3000 de m \u00een\u0103l\u021bime.<\/p>\n \u00censu\u0219i numele \u201eQuetzal\u201d provine de la cuv\u00e2ntul aztec \u201equezalli\u201d, care \u00eenseamn\u0103 frumos sau pre\u021bios, acesta fiind \u0219i motivul pentru care a ajuns s\u0103 fie o specie pe cale de dispari\u021bie. Quetzalul este admirat de oameni de foarte mult timp, aceasta fiind pas\u0103rea na\u021bional\u0103 a Guatemalei din anul 1871 \u0219i considerat un simbol al zeilor de c\u0103tre aztecii din America Central\u0103, iar penele nu puteau fi purtate dec\u00e2t de \u0219efii de trib. Al doilea ora\u0219 ca m\u0103rime, dup\u0103 capitala Ciudad de Guatemala, se numeste Quetzaltenango (care se traduce \u201eLocul quetzalilor\u201d), aspect care arat\u0103 pre\u021buirea pentru aceast\u0103 pas\u0103re cu totul deosebit\u0103. Pas\u0103rea atrage turi\u0219tii curio\u0219i \u0219i aduce venituri importante \u0219i din turism.<\/p>\n Considerat\u0103 una dintre cele mai spectaculoase p\u0103s\u0103ri ale lumii, Quetzalul tr\u0103ie\u0219te \u00eentre sudul Mexicului \u0219i Panama, fiind foarte u\u0219or de remarcat datorit\u0103 penajului format din culori foarte vii.<\/p>\n Pieptul lor este ro\u0219u aprins, contrast\u00e2nd cu penajul de culoarea jadului, iar penele codale albe, contrasteaz\u0103 cu penele codale verzi.<\/p>\n \u00cen perioada de \u00eemperechere, acestea sunt cel mai u\u0219or de observat, mai ales pentru faptul c\u0103 masculul sufer\u0103 modific\u0103ri fizice, cresc\u00e2ndu-i pene lungi (care pot m\u0103sura chiar \u0219i 1,40 m). Acestea pot avea \u0219i de dou\u0103 ori lungimea corpului \u0219i ajung s\u0103 \u00eei acopere adev\u0103rata coad\u0103. Aceste pene noi sunt protejate de mascul, prin modificarea zborului, acesta av\u00e2nt\u00e2ndu-se mai \u00eent\u00e2i \u00eenapoi, \u0219i nu \u00een fa\u021b\u0103, a\u0219a cum fac \u00een general p\u0103s\u0103rile, pentru a nu le strica.<\/p>\n Perioada de cuib\u0103rit dureaz\u0103 din luna martie, p\u00e2n\u0103 \u00een iunie. \u00cen perioada de clocire a ou\u0103lor (de culoare bleu), femelele se a\u0219az\u0103 \u00een cuib cu fa\u021ba spre intrare \u0219i \u00ee\u0219i \u021bin penele \u00eendoite. Aceast\u0103 perioad\u0103 dureaz\u0103 din aprilie p\u00e2n\u0103 \u00een august, pas\u0103rea clocind de dou\u0103 ori, deseori prefer\u00e2nd s\u0103 o fac\u0103 cu alte p\u0103s\u0103ri \u00een g\u0103uri ale copacilor putrezi\u021bi.<\/p>\n Tucanul cu piept ro\u0219u<\/strong> (Ramphastos dicolorus<\/em>), ilustrat pe timbrul cu valoarea de 1,70 lei<\/strong>, este o pas\u0103re din familia Ramphastidae<\/em> care tr\u0103ie\u0219te \u00een sudul \u0219i estul Braziliei, Pantanal din Bolivia, estul Paraguayului \u0219i extremitatea nord-estului Argentinei. Se g\u0103se\u0219te \u00een primul r\u00e2nd \u00een p\u0103durea Atlanticului. \u00cen general, este destul de comun \u0219i, totu\u0219i se afl\u0103 \u00een aten\u021bia UICN (Uniunea Interna\u021bional\u0103 pentru Conservarea Naturii).<\/p>\n Este una dintre cele mai mici specii de tucani, cu o greutate de 265-400 de grame \u0219i cu o lungime total\u0103 de 40\u201346 cm. Ciocul s\u0103u este unul dintre cele mai scurte la aceste specii de tucani, de numai aproximativ 10 cm lungime. Pieptul s\u0103u este, de fapt, portocaliu, cu galben \u00een p\u0103r\u021bile laterale. Ciocul este \u00een cea mai mare parte de culoare verzui-pal.<\/p>\n Tucanii sunt p\u0103s\u0103ri monogame, form\u00e2nd perechi pe via\u021b\u0103. Sunt p\u0103s\u0103ri arboricole \u0219i se cuib\u0103resc \u00een g\u0103uri de copac, femelele depun\u00e2nd 2-4 ou\u0103 albe. Perioada de incuba\u021bie este de 2-3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Puii nu p\u0103r\u0103sesc cuibul timp de 2 luni \u0219i numai dup\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 \u00eencep s\u0103 zboare. Tucanii sunt consumatori de fructe, dar se hr\u0103nesc \u0219i cu insecte \u0219i alte pr\u0103zi mici.<\/p>\n Muscarul regal nordic<\/strong> \u2013 Onychorhynchus mexicanus, <\/em>reprezentat pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de 3,10 lei<\/strong>, face parte din familia Tityridae<\/em>.<\/p>\n M\u0103soar\u0103 aproximativ 18 cm \u0219i este u\u0219or de recunoscut dup\u0103 penele distinctive ale crestei, pe care \u0219i le arat\u0103 destul de rar \u00een afara perioadei de \u00eemperechere. Capul \u0219i aripile sunt maro, cu p\u0103r\u021bile laterale ale capului mai gri. Are g\u00e2tul alb, cu pieptul gri, p\u0103r\u021bile ventrale sunt g\u0103lbui, iar coada are culoarea scor\u021bi\u0219oarei, cu v\u00e2rful \u00eenchis. Elementul spectaculos al acestei specii este creasta, care este \u00eemp\u0103turit\u0103 pe cap, \u00een form\u0103 de semicerc, care atunci c\u00e2nd este desf\u0103cut\u0103, este ro\u0219ie cu semne albastre.<\/p>\n Cu adev\u0103rat spectaculos este strig\u0103tul lor, compus dintr-o serie de note fluierate.<\/p>\n Se g\u0103se\u0219te \u00een p\u0103r\u021bile sud-estice ale Mexicului, nord-vestul statului Peru \u0219i Bolivia, \u00een Venezuela sau sud-estul Braziliei. Habitatul s\u0103u natural este constituit din p\u0103durile subtropicale sau tropical umede.<\/p>\n Flamingul american<\/strong> \u2013 Phenicopterus ruber<\/em>, a c\u0103rui imagine este reprodus\u0103 pe timbrul cu valoarea de 5 lei<\/strong>, este o pas\u0103re gregar\u0103 de balt\u0103, care face parte din familia Phoenicopteridae<\/em>. M\u0103sur\u00e2nd 145 cm, flamingul american este o pas\u0103re u\u0219or identificabil\u0103 datorit\u0103 penajului lucios, cu tente ro\u0219iatice pe ceaf\u0103, iar corpul are nuan\u021ba roz pal, la fel ca ciocul, care are v\u00e2rful negru. Aripile au \u00een penaj \u0219i por\u021biuni de culoare neagr\u0103. G\u00e2tul arcuit si sub\u021bire \u0219i picioarele lungi \u0219i delicate, au fost reprezentate chiar \u0219i \u00een picturile rupestre primitive.<\/p>\n Culoarea cu totul special\u0103 este dat\u0103 de hrana omnivor\u0103, format\u0103 preponderent din alge \u0219i viet\u0103\u021bi mici. Felul \u00een care se hr\u0103ne\u0219te este cu totul special \u0219i unic, flamingii plimb\u00e2ndu-\u0219i capul sub ap\u0103, folosindu-\u0219i g\u00e2tul lung, care permite filtrarea unei mari cantit\u0103\u021bi de ap\u0103, \u00een timp ce v\u00e2slesc cu ciocurile neobi\u0219nuite dintr-o parte\u00a0 \u00een alta. Din cauza modului \u00een care se hr\u0103nesc, sunt vulnerabili la schimb\u0103rile din habitat, cum ar fi poluarea din zonele pe care le populeaz\u0103.<\/p>\n Flamingii sunt p\u0103s\u0103ri gregare \u00een toate sezoanele, form\u00e2nd colonii imense \u015fi dense \u00een timpul perioadei de reproducere, \u00een care fiecare pereche \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 teritoriul restr\u00e2ns din jurul cuibului. Sunt p\u0103s\u0103ri monogame.<\/p>\n Cuiburile au form\u0103 de trunchi de con, \u015fi sunt construte din m\u00e2l, av\u00e2nd\u00a0 o mic\u0103 depresiune \u00een partea superioar\u0103. Depun o singur\u0103 pont\u0103 pe sezon, de obicei format\u0103 dintr-un singur ou. Incuba\u0163ia este asigurat\u0103 de ambele sexe timp de 27-31 zile.<\/p>\n Flamingul american tr\u0103ie\u015fte \u00een Insulele Caraibe, \u00een Mexic, coasta nordic\u0103 a Americii de Sud \u0219i a insulelor Galapagos.<\/p>\n