<\/a>Cu ocazia anivers\u0103rii Unirii Moldovei cu Muntenia, \u00een 1859, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u021bie emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, 160 de ani<\/em>. <\/strong><\/p>\n

Coli\u021ba dantelat\u0103 a emisiunii, cu valoarea nominal\u0103 de 28,50 lei<\/strong>, este ilustrat\u0103 cu o litografie care prezint\u0103 deschiderea lucr\u0103rilor Adun\u0103rii Legislative a Principatelor Unite (29 februarie 1860), \u00een prezen\u021ba lui Alexandru Ioan Cuza, al\u0103turi de un portret al domnitorului \u0219i stemele Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. \u00centre coarnele bourului de pe stema Moldovei se reg\u0103se\u0219te o stea perforat\u0103, care reprezint\u0103 un element de siguran\u021b\u0103 al timbrului.<\/p>\n

Unirea Principatelor, a fost primul proiect de \u021bar\u0103 realizat de patrio\u021bii rom\u00e2ni. Idealul unirii a fost formulat de elitele politice \u0219i intelectuale educate \u00een marile ora\u0219e vest-europene, la \u00eenceputul secolului al XIX-lea. Primii pa\u0219i concre\u021bi au fost realiza\u021bi \u00een timpul Revolu\u021biei de la 1848, c\u00e2nd s-a realizat o uniune vamal\u0103 \u00eentre Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00een timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.<\/p>\n

Proiectul de unificare a Principatelor a fost favorizat \u0219i de interesele marilor puteri \u00een Balcani. Profit\u00e2nd de sl\u0103birea influen\u021bei Rusiei, \u00eenvins\u0103 \u00een R\u0103zboiul Crimeii, Napoleon al III-lea \u0219i-a dorit un bastion pro francez \u00een regiune \u0219i a sus\u021binut idealul na\u021bional al rom\u00e2nilor. \u00cen august 1858, \u00een cadrul unei conferin\u021be interna\u021bionale la Paris, s-a semnat o Conven\u021bie care permitea reorganizarea Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, care erau tratate \u00een rela\u021biile interna\u021bionale unitar, cu condi\u021bia alegerii \u00een fiecare dintre Principate a doi domni, dou\u0103 adun\u0103ri \u0219i dou\u0103 guverne. Totu\u0219i, existau \u0219i dou\u0103 institu\u021bii comune, cu sediul la Foc\u0219ani, respectiv Comisia Central\u0103 \u0219i \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie.<\/p>\n

\u00cen lunile urm\u0103toare, cele dou\u0103 Principate au \u00eenceput s\u0103 pun\u0103 \u00een practic\u0103 prevederile Conven\u021biei de la Paris. Cel mai important pas a fost desemnarea domnitorilor. Primele alegeri au avut loc \u00een Moldova, la data de 5 ianuarie 1859, fiind ales Alexandru Ioan Cuza, un liberal moderat, care a reu\u0219it s\u0103 atrag\u0103 de partea sa inclusiv deputa\u021bi din partida conservatoare. Dac\u0103 la Ia\u0219i s-a ajuns rapid la un consens, \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 ne\u00een\u021belegerile dintre liberali \u0219i conservatori erau profunde. Deoarece Conven\u021bia de la Paris nu preciza expres c\u0103 domnitorul Moldovei nu poate fi ales \u0219i \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, patrio\u021bii munteni au lansat ideea alegerii lui Cuza.<\/p>\n

Decizia urma s\u0103 fie adoptat\u0103 la 24 ianuarie 1859, iar liberalii au mobilizat popula\u021bia \u00een zona Hotelului Concordia din Bucure\u0219ti, unde se desf\u0103\u0219urau dezbaterile, pentru a pune presiune pe conservatori, ca s\u0103-l aleag\u0103 domn tot pe Alexandru Ioan Cuza. Marile puteri au fost puse \u00een fa\u021ba faptului \u00eemplinit, iar \u00een anii urm\u0103tori Cuza a fost recunoscut domnitor, inclusiv de Imperiul Otoman.<\/p>\n

Alexandru Ioan Cuza<\/strong> s-a n\u0103scut la 20 martie 1820, la B\u00e2rlad, \u00eentr-o familie de dreg\u0103tori moldoveni. Studiile le-a f\u0103cut la Ia\u0219i, unde a fost coleg cu Mihail Kog\u0103lniceanu \u0219i Vasile Alecsandri. \u00cen anul 1835 a ob\u021binut diploma de bacalaureat la Paris, iar mai apoi a studiat Dreptul \u0219i Medicina, \u00eens\u0103 nu a terminat niciuna dintre facult\u0103\u021bi. \u00cen 1848 s-a num\u0103rat printre oratorii care au luat parte la adunarea revolu\u021bionarilor de la Hotelul Petersburg din Ia\u0219i, cer\u00e2nd \u00eenf\u0103ptuirea unor reforme democratice. A fost arestat dup\u0103 \u00een\u0103bu\u0219irea Revolu\u021biei din Moldova, \u00eens\u0103 a reu\u0219it s\u0103 scape \u0219i s-a refugiat \u00een Transilvania, unde a participat la Marea Adunare Na\u021bional\u0103 de la Blaj, din mai 1848.<\/p>\n

\u00cen anii urm\u0103tori a de\u021binut mai multe func\u021bii \u00een administra\u021bia Moldovei \u2013 pre\u0219edinte al Judec\u0103toriei Covurlui (1849-1851 \u0219i 1855-1856), director al Ministerului de Interne (1851), p\u00e2rc\u0103lab de Gala\u021bi (1856). Dup\u0103 adoptarea Conven\u021biei de la Paris din 1858 a fost implicat \u00een reorganizarea politic\u0103 a Moldovei, iar \u00een cele din urm\u0103 a fost preferat pentru domnie at\u00e2t de liberali, c\u00e2t \u0219i de conservatori.<\/p>\n

Dup\u0103 Unire, Alexandru Ioan Cuza, sprijinit de Mihail Kog\u0103lniceanu, a ini\u021biat primele reforme pentru modernizarea \u021b\u0103rii. Sub domnia sa Unirea a fost recunoscut\u0103 de Marile Puteri, s-a creat primul Parlament \u0219i primul guvern unitar, au fost adoptate reforma electoral\u0103, secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti, reforma agrar\u0103, a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului etc.<\/p>\n

Deoarece a instaurat un regim autoritar, domnitorul a fost \u00eendep\u0103rtat la 11 februarie 1866 de \u201emonstruoasa coali\u021bie\u201d, o grupare din care f\u0103ceau parte politicieni liberali \u0219i conservatori, dar \u0219i militari sau comercian\u021bi. Cuza a fost obligat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara, locuind la Viena, Paris \u0219i Floren\u021ba. A murit la 15 mai 1873, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 53 de ani, \u00een timp ce se afla la tratament \u00een ora\u0219ul german Heidelberg.<\/p>\n

Alexandru Ioan Cuza este unul dintre cei mai aprecia\u021bi lideri din istoria rom\u00e2nilor. De asemenea, este \u0219i o personalitate valorificat\u0103 \u00een emisiunile filatelice, \u00eencep\u00e2nd cu emisiunea \u201eCuza\u201d din 1864, cu valorile de 2, 5 \u0219i 20 de parale, care aveau efigia domnitorului \u00een cerc.<\/p>\n

Pe plicul \u201eprima zi\u201d este redat\u0103 Proclama\u021bia lui Alexandru Ioan Cuza c\u0103tre Adunarea Electiv\u0103 a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti (10 februarie 1859), \u00een care domnitorul se refer\u0103 la semnifica\u021bia Unirii. Documentul este validat cu sigiliul Principatelor Unite \u0219i semn\u0103tura autograf\u0103 a domnitorului.<\/p>\n

Pe \u0219tampila \u201eprima zi\u201d sunt reproduse elementele emisiunii de m\u0103rci po\u0219tale \u201ePrincipatele Unite\u201d (1862), respectiv stemele Moldovei \u0219i Munteniei \u0219i goarna po\u0219tal\u0103.<\/p>\n

Romfilatelia mul\u021bume\u0219te conducerii Arhivelor Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei \u0219i Muzeului Municipiului Bucure\u0219ti pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u0219tale. <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu ocazia anivers\u0103rii Unirii Moldovei cu Muntenia, \u00een 1859, Romfilatelia introduce \u00een circula\u021bie emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, […]<\/p>\n","protected":false},"featured_media":2048711,"template":"","meta":{"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}}},"product_cat":[2619,2618],"product_tag":[],"class_list":{"0":"post-2048710","1":"product","2":"type-product","3":"status-publish","4":"has-post-thumbnail","6":"product_cat-2619","7":"product_cat-colectii-anuale","8":"desktop-align-left","9":"tablet-align-left","10":"mobile-align-left","12":"first","13":"instock","14":"taxable","15":"shipping-taxable","16":"product-type-grouped","17":"add-to-wishlist-before_image"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product\/2048710"}],"collection":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2048711"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2048710"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_cat&post=2048710"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/romagazin\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fproduct_tag&post=2048710"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}